Draga Oltea, te admir!

Oltea trebuie admirata. Face din cacat bici. Apoi pocneste!

N-o cunosc pe distinsa. Nici nu ma intereseza. Nu corespunde cerintelor mele minime in materie de femei. O cheama Oltea, argument suficient sa nu-mi doresc niciun fel de apropiere cu ea. Pe bune acum… „Oltea, da, asa Oltea, acum e bine, perfect, Oltea, ia-o acum Oltea”… suna ca un text prost dintr-un film porno din anii ’80, cu poponari.

M-a distrat nitelus ipocrizia fapturii denumite Oltea. Zice ea intr-un comentariu referitor la mine: Baiatul ala, saracul, se uraste pe el. Ca n-a fost in stare, de atatia ani, sa faca ceva bun cu viata lui. Eu nu pot sa cred ca inca te mai afecteaza.
Pai bine mai Oltea draga, tu vorbesti despre facut ceva cu viata ta? Bun-rau, insa facut ceva?
Sa recapitulam (de pe blogul distinsei):
Pleaca din Sibiu de foame. Oltea vrea mai mult si face ceea ce in general ardelenii nui fac: tradeaza Ardealul pentru Banat.
Ajunsa in Timisoara e dispusa sa faca orice, caci foamea e mare. Da bine in poza cu o pizzerie si primeste o pizza cu sunca, ciuperci si ton. Ii elogiaza. Bine Oltea!

Is face evident blog. Aici, la  Coordonate si contact scrie:

Un blog nascut din dorinta pura de a scrie ceea ce se intampla in jurul meu, de a-mi expune parerea, asa cum o fac multi. Numai ca dorinta mea este de a o face (cat de cat) pertinent.

Evident, nu are nicio legatura sula cu prefectura. Caci daca unii scriu pertinent si combativ, devin oameni care nu s-au realizat in viata, ca s-o citez pe Oltea. Ea, care o freaca prin blogosfera, facandu-si parintii mandri  zi de zi ca da, taie frunza la caini si are in jur de 30 de ani si probabil e tot nemaritata, tot nerealizata.

Despre Nebuloasa

Blogger de Timisoara, organizator de evenimente din Timisoara si iubitor de Timisoara. Si la feminin.

Nebuloasa e sibianca get-beget. Numele ei din viata de zi cu zi e Oltea. Crescuta la munte, langa Paltinis, adora solitudinea muntilor si uraste aglomeratia. E iremediabil indragostita de orasul natal si extrem de dezmagita de locuitorii lui.

Adicatalea un fel de niciun fel. E sibianca get-beget, de Timisoara. Uraste aglomeratia si se muta in cel de al treilea cel mai aglomerat oras din Romania.
Incredibil, fata asta si cand respira, emana ipocrizie.

Din anul 2012 nu mai presteaza nimic important, cel putin asa releva blogul ei. Pacat! Era asa o figura proeminenta. Cum sa spun, pe langa asta, Bazavanca macar emana sexualitate prin toti porii.

Am stat sa ma intreb si de ce s-a gandit ea ca ar fi OK sa-si dea cu parerea despre mine, care nu m-am luat niciodata de bicisnica-i existenta. Simplu, iata si motivele:

Evenimente proprii:

Co-organizator Start-up Days – editia a II-a (propriu inseamna al tau, nu al tau si al altcuiva)

Redescopera Romania – participant la prima excursie a primei editii, din Moldova: ziua 1, ziua 2, ziua 3, ziua 4 si 5
Campanii offline – participant

Redescopera Romania 2011 – un link cu un search pe blog, sunt peste 30 de articole scrise in decurs de 9 luni.

Asadar, de-a lungul timpului eu, cu scrierile mele am reusit sa zgudui zona ei de confort. Nu am dat in ea direct, nu am atins-o personal (pana acum), insa i-am luat de urechi pe idolii ei, pe Zeii Piscotului. Si fata, care traieste pe principiul „mana intinsa care nu spune o poveste, nu primeste pomana”, a decis sa ia atitudine caci, deh, Corvinash si-asa nu o citeste si deci,nu vede. Si da si ea bine in ochii Zeilor.
Oltea draga mea, eroare. Am citit, am vazut, mi-a fost mila de tine, te-am cantarit, te-am catalogat, nu meritai acest efort, insa l-am facut ca sa se inteleaga mai bine cum sta treaba.

Universul Oltea
Se iau la intamplare cativa someri, de profesie loseri pe internet, care-si fac cate un blog. Se aduna intr-o mica Fratie a Piscotului si incep sa-si dea cu presupusul despre orice. In timp, acestia castiga cativa cititori/fiecare. Si incep sa-si trimita trafic de la unul la celalalt. In cerc. Apoi, merg pe la pizzerii si cer cate o pizza, cu promisiunea ca o sa scrie frumos si ca da, uite ce relevanti sunt ei. Caz inchis. S-a mai salvat o masa, a mai trecut o zi, din nou, noi sa fim sanatosi. Apoi cercul se largeste, traficul (acelasi fals, realizat pe aceleasi principii), creste. „Relevanta” lor creste si ea si e momentul interactiunii cu cei mari, A-listerii sau cei care reprezinta poli de interes. Daca iese schema, cercul respectiv se afilieaza unui nume-brand si incep campaniile serioase. Cu relevanta zero, evident.
Si cine pierde?
Pai in primul rand presa, care este depasita. E o lupta pe care nu stie s-o duca si nu are habar cum s-o administreze. Apoi cititorii, care nu mai regasesc in paginile de presa ceea ce cauta. Nu se duc nici la bloggeri, asta e clar. Doar un reardat si-ar lua ca sursa de informare un blog romanesc.
Si nu in ultim rand, pierde clientul care a investit banii in asa-zisele campanii online. Caci produsul sau, desi producator de trafic, nu ajunge la clientul-cumparator. Si tot ceea ce a realizat a fost sa-i mai dea bani de o pizza unui cersetor online. Mai mananca un piscot si Oltea, mai haleste si Vasile Manuela de la Cluj… Clientul primeste niste rapoarte: uite expunere, uite bloggerii implicati, uite like-uri, uite trafic. Vorbe. Cifre. Rahaturi.

Si ca sa inchei cu tine Oltea draga. Am doi copii, am o casa, am doua masini. Se cheama, conform standardelor romanesti ca m-am realizat. Ca am facut ceva in viata. Am un job, ghici ce, la PROPRIA-MI FIRMA. Castig lunar o suma suficienta cat sa ma intretin, sa fumez doua pachete de tigari pe zi si sa-mi imbrac copii. TU?
Si scriu pe blog din placere si din datoria de a arata lumii ca voi, paria jurnalismului, bloggerii, sunteti niste tumori care ar trebui extirpate pentru ca nu aduceti cu voi nimic bun. Doar o ardeti romaneste pe principiul „merge si asa”. Asta e, Oltea draga, imaginea ta despre mine s-a mai completat, sper.