Pe fondul veșnicelor cioace provenite din BAC-ul anual, devenit între timp sursa generatoare de știri de maximă audiență la orice post TV care se respectă, am avut o epifanie: cui morții mă-sii îi pasă dacă „Moromeții” a fost scris între cele două războaie sau după?
De aici până la chintesența materialului de azi, nu este decât un pas. Un pas mic pentru tastatură, dar mare pentru omenire: cât și ce/la ce ne folosește tot ceea ce ni se îndeasă în capete în timpul celor doisprezece ani de școală, mai mult sau mai puțin obligatorii?
Revenind la „Moromeții”, pe care recunosc că nu l-aș fi citit, motivația fiind snobismul care mă caracterizează uneori, pe de o parte, și lipsa acestui roman din titlurile de lectură obligatorie de pe vremea mea, pe de altă parte, pot conchide după ce am încercat fără succes să urmăresc punerile în scenă a vreo douăzeci de romane celebre românești, și citirea a încă vreo douăzeci, că e un nonsens. De fapt toate au fost nonsensuri, romanele românești, atât cele citite, cât și cele ecranizate, fiind niște inutilități pe care aproape orice om normal le-ar citi doar forțat fiind de anii lungi de detenție.
Așadar, cinste celor care au cititi „Moromeții”, personal le-aș da nota șase din oficiu tuturor elevilor care au tratat la BAC romanul, pentru că, spre deosebire de mulți alți muritori români, și cel puțin 95% din populația globului, nevorbitoare de limba română, măcar au catadicsit să citească inepția și au reținut că lui Moromete îi plăcea să stea în capul mesei și că a tăiat nu știu ce sărăcie de salcâm. Au scris despre asta, deși, la naiba, „Moromeții” nu a fost publicat în perioada interbelică. Vă dați seama ce porcărie de găselniță tipic românească: ai citit, ai scris, dar nasol moment, cartea a fost scrisă și publicată abia la 15 ani după încheierea ultimului dintre ele. Dar acțiunea? În ce perioadă se petrece acțiunea, scrisă de Marin Preda în peste o mie de pagini? Zi bă profesore merci că tutul ăla sau după caz tuta, a pus mîna și a citit altceva decât ce scrie alt inept pe Facebook, că pune cratimă, că acordă subiectul cu predicatul într-o propoziție, lasă naibii sinergia concretului, că te-a depășit și pe tine, ca ți pe elevii tăi!
În paralel, le-aș da notă de corigență tuturor pudibonzilor semidocți care comentează pe marginea subiectului, fără să fi citit măcar romanul. Și sunt convins că cel puțin jumătate dintre cei care se dau astăzi cu spatele de podele că tineretul de astăzi este o masă de inculți, nu au citit „Moromeții”. Dacă au citit ceva, în afară de ziare!
Nu vreau să ating acum tema care mă frământă de fapt, cea a inutilității a peste 75% din programa de învățământ școlar, considerând „Moromeții” un fel de cap de pod, pe care voi construi, în funcție de inspirație, momentul următor.
Dar da, ce se întâmplă astăzi în școlile românești este de deomeniul paranormalului și trebuie să înceteze cât mai curând, altfel – într-un viitor nu prea îndepărtat, vom fi mândrii deținători ai unor generații de idiocrați, care au citit „Moromeții” fără să le folosească asta vreodată la ceva!
*Sursa foto: Metropolis
