Nu, nu am dat în romgleză și nici nu sunt vreun adept al exprimărilor forțat-alambicate prin inocularea termenilor din limba engleză în frazele românești, doar-doar s-o prinde careva cât de cult și emancipat sunt eu! De aceea l-am scris pe Wish ca substantiv propriu, nu comun, adică cu literă mică. Deoarece vom vorbi (și) despre Wish.
Mi-a trecut fugar prin cap, că dacă anul acesta mă voi apropia de un chopper, că deh, modelul ăsta de moto e mai apropiat de vârsta mea, poate nu ar strica să mă apropii și de o vestă din piele și de ce nu, pantaloni din același material. Apoi urma o cască „nazi style”, plus alte câteva accesorii, tot așa, pe stil old school rock forever. Na și romgleza! Zis și făcut, am dat o raită pe Wish.
Aici, Satana mi-a îndreptat pașii către o pereche de pantaloni din piele care corespudeau criteriilor mele de căutare. Vezi foto. Am stat, am cântărit, am analizat, am comandat.
După aproape două luni – nici nu m-am grăbit, timp în care Coronavirusul a făcut ravagii și mii de colete au întârziat sau nu au mai sjuns deloc la destinație, mi-au sosit pantalonii, pe care îi așteptam cu o oarecare emoție, dat fiind faptul că nu am avut niciodată vreo pereche din piele. Mulțumesc Wish! Nici n-o să mai am!
Însă cum socoteala de acasă nu are nicio legătură cu cea din târg, până să-mi sosească coletul, Wish m-a întrebat de vreo două ori dacă mi-au ajuns pantalonii la destinație, iar eu am răspuns de fiecare dată că nu, dar mai aștept. Revenind la diferența dintre socoteli, când aceștia au ajuns, mi-au provocat o criză de homofobie. Nu am ascuns niciodată că sunt homofob. Însă la vederea pantalonilor, care ar fi trebuit să mă înfațișeze ca pe un rocker dur și morocănos și biker rău, am avut senzația pisoiului de trei luni care se visează tigru bengalez, întimp ce i se scurge lăpticul de pe mustăți.
Ce gay, ce drama queen, ce sufletul petrecerii în tricouri mulate de culoarea curcubeului, ce mai… pantalonii ăștia arată fix precum înlocuitorul pașaportului pentru dosniaci! Nici nu știu dacă să râd sau să plâng! Știu doar că dacă-i port prin București, sigur mă trezesc cu o companie rujată pe sub mustață! De urcat pe motocicletă cu lucioșeniile astea, nici vorbă! Sunt subțiri, se mulează, îmi scot toate formele în evidență (fix asta mi-a lipsit!), sunt atât de sexy încât mi-e teamă să nu stârnesc pasiuni! Nici vorbă de pantalonii din piele din imaginea de prezentare. Acum caut damă înaltă, cu curul mare, care să-i primească cadou.
Așadar, aveți grijă ce vă doriți/ Care what you Wish!
