Despre prostul satului. Cu drag – partea a II-a

Prostul satului nu a înțeles, nici după articolul meu de ieri, că îmi este simpatic. Da, până și paranoicii pot fi drăgălași în imbecilitatea lor. Azi se împăunează că mi-a intrat morcovul în dos. Păi hotărăște-te cap de plută: ori sunt taurul satului (că tot am pozat jumătate din efectivul feminin de pe aici), ori sunt dosniac și-mi plac lucrurile prin dos. Apropos, să știi că alea lungi, verzi și groase de le găsești prin frigider, nu-s vibratoare. Pune mâna și fă salata aia de castraveți!

Tobita

În altă ordine de idei, puteți să dați like la scâncetele lui, nu mă deranjează, dimpotrivă: mă ajută să-mi clădesc o imagine solidă despre publicul lui țintă. Spre deosebire de Tobă, care i-a luat la rând pe toți cei care au dat like postării mele cu chestii din astea „adevărate”. Atenție, să nu-i deveniți antipatici/antipatice! E periculos șaormarul. Cam ca râia. Dar de aia scapi mai ușor.

tobita amenintari private

Deci da, mi-e frică de Tobă! De peste opt ani de când este mereu pe urmele mele, am învățat că trebuie să-ți fie frică de el. Are nasul al dracului de rece și umed. Chiar așa, prostul satului nu a înțeles că valoarea sa este dată de cantitatea de maioneză pe care o adaugă la șaorma?

Uite Tobiță, o să-ți destăinui un secret, o chestie pe care am aflat-o de la un tip care bubuie de simpatic ce este:

Tobiță, dacă contai cât de cât, dacă aveai cât de cât o valoare utilizabilă, dacă erai o resursă pentru cineva sau ceva, în afara rolului de resursă de fun pentru noi, crezi că mai tocai acum ceapă la puiangeria din centru?

Tu nu ai observat că NICIUN primar nu te-a vrut vreodată. NICIO organizație sau partid nu ți-a solicitat serviciile. Te-ai moșmondit cu blogulețul tău și ai strâns praful de pe tobă. Prieteniii te întreabă de ce nu te apuci de ceva serios. Dacă erai bun, tu crezi că G. Pistol te lăsa pe margine, să salivezi cu jind la fundul meu? Tu nu ai învățat că primarul actual are lângă el tot ce e mai bun din urbea asta tristă? Și dacă aici nu găsește, sunt în altă parte!

Nici acum, la 12 ore după ora 12. nu vrei să înțelegi că fostul primar, când te-a sunat, când ți-a „oferit” ziarul local, a făcut-o cu mine la masă? Și convorbirea dată pe speaker?

Nici asta nu o știi? Că atunci când Constantin Bălălău a aflat că exiști, a ridicat din umeri nepăsător.

Tobiță dragă, ia cu ketchup și respiră adânc: tu crezi că prostești pe cineva când strigi pe la colțuri că eu sunt problema ta, eu sunt problema orașului? Că eu fac ziarul local? Înaintea mea ai avut treabă cu tot ce mișca în zonă. Ai început, evident, cu Buftea News. Amintește-ți. Știu că e greu, dar mimează inteligența. Ne-ai luat pe toți la rând, pe blogul tău, unde toți anonimii au venit și și-au dat cu părerea, la fel cum m-aș apuca eu spă scriu despre parfumuri. LATER EDIT: era să uit, nici BufteaTV nu era suficient de bun pentru standardele tale „înalte”.

Apoi ai luat la tăbăcit publicația lui Marinescu, Observatorul. Evident, și ăla era sub demnitatea ta de făuritor de texte magnifice.

L-ai atins de câteva ori și pe Gavrilescu. Cum a dat de înțeles omul că le are, tangențial, cu presa, ai pus tunurile cu șaorma pe el.

Apoi, Stoica a făcut ziarul local „Buftea azi”. L-ai desfăcut și descusut și demontat pagină cu pagină, rând cu rând. Era încă ceva care stătea în calea ta, unica cale… Blogul, expresul, rahatul satului. După ce ai terminat cu Geluțu, (bine și eu i-am leșinat ficații pentru că am vrut ziarul ăla, am recunoscut tot timpul), mi-a venit rândul.

Spre deosebire de anteriorul redactor șef, care nici ăla nu era ziarist, da, știm Tobiță, după Școala Superioară de Schele, Institutul Național de Șaormistică și Universitatea de Fotbal și Bune Maniere pe care le-ai urmat, ești cel mai bun în toate (PARANOIAAAAA!), deci revenind, spre deosebire de Geluțu, mie-mi plac conflictele. Dezvăluie atât de multe laturi ascunse ale naturii (sub)umane ale oamenilor… Nici nu ai idee. Eu ți-am răspuns. Mie nu-mi place capră! Decât la coada ei! Nu ai înțeles-o nici pe asta, nu-i nimic, mai ia o lingură de maioneză.

Azi scrii despre sacul ăla inutil de slănină, care sălășuiește prin Studio, că e unicul ziarist local. Aș face un pariu public, deși eu nu pariez, că dacă cumva, printr-o minue apocaliptică, Vicențiu Nae ar ajunge în locul meu, în nici două săptămâni de la înscăunare, ar deveni ținta ta. Te ține?

Tu nu înțelegi că ăștia ca tine, care atunci când scriu, au carisma unei macarale și sunt hazlii ca o injecție intramusculară, care sunt în război cu toată lumea, care se cred superiori și atotștiutori, care cred că primarul ar trebui să fie speriat de „nebunul ăla de Tobă”, ar trebui să-și rezerve de urgență un apartament și un concediu lung la Spitalul 9? Pe bune man, tratează-te! Las-o dracului de șaormerie, du-te de te caută. Este păcat ca Buftea să piardă o resursă atât de valoroasă ca tine. Oh wait, care valoare?

Lasă un răspuns

Top