Hahahaha, deci nu mai pot de ras. Iata cum jandarmii, deloc impresonati de faptul ca niste bloggeri se cred sait de cultura, au decis sec: “Luati saitul de cultura si bagati-l in duba!” Poate se mai invata minte si astia de prin blogosfera ca viata nu-i ca pe Facebook si nici bloggerul nu e jurnalist, din acelasi ciclu in care nici cocosul nu-i gaina, veci!
Nu de alta, dar un sait de cultura, sa ma bata mama, dar n-avea ce cauta la o pseudorevolutie, unde nimic nu e cultural. Si nici ei ziaristi… Insa tot asa, piscotarii aia au ajuns sa urce de la 14-20 de unici pe zi la 1482, semn ca pentru trafic merita sa te dai si la jandarmi, nu-i asa? De fapt asta si cautau: trafic, ce dracu’ sa caute cultura in bataia cu pietre si incantatiile despre mamele jandarmilor?!
Tag Archive: zarva
Trista-i viata cand te trezesti in fiece zi si esti mai batran. Si stai la etajul 4, vine vara, acoperisul va fi din nou fierbinte, ai 30 de ani, traiesti de pe o zi pe alta, si banii de tigari ti-i dau parintii…
Trista-i viata cand locuiesti la cei 30 de ani in apartamentul parintilor. Bine ca nu fumezi mult…
Trista-i viata cand te apuci de montat schele si nimeni nu mai are nevoie de ele, zici ca aia nu-ti convine, ailalta-ti pute si dintr-o data nimeni nu mai are nevoie de tine…
Trista-i viata cand ai decis ca daca ai luat nota 10 la compunere, pe cand erai in scoala generala, gata poti sa scrii orice si oricand.
Trista-i viata, ca o laba trista, in loc de sexul cu o femeie, cand vrei sa arati lumii ca poti si ca ai importanta, dar de fapt, cu tot cu saitul de clevetiri locale, care e cea mai abitir realizare a ta, constati ca “un blog de doi bani” face in 2-3 zile in care nu scrie nimic, vizitele pe care tu le strangi cu greu intr-o saptamana?! Iar daca scrie, pai, cu tot cu bucatile metalice din schelele care ruginesc degeaba, tot nu-l ajungi?
Trista-i viata cand sursa ta de informatii este un copilandru necopt la minte, care mai are si probleme cu limba romana…
Trista-i viata, cand dupa doi ani de stradanii, lumea incepe sa vada ca esti vopsit ca cioara depe gard si ca te dai curat.
Trista-i viata cand tot dupa doi ani de stradanii, constati ca telul tau principal, acela de a ocupa locul ofiterului de presa al clubului sportiv, e mai mult decat departe. Si nici de cel al ofiterului de presa al primariei nu te poti apropia.
Trista-i viata cand unul pe care-l faci in fel si chip iti da cu tifla si iti da pe sub nas publicatia lunara la care sperai sa scrii si tu, macar un rand. Asa, ca sa dovedesti ca si tu contezi, ca existi, ca scrii…
Trista-i viata cand o cartita te da peste capla orice ora din zi si din nopate, numai ca are preocupari mai importante decat sa stea sa-ti dea corectii dupa corectii. Ai oglinda pentru asta, poate vezi ce trebuie corectat.
Trista-i viata cand imaginea ta incape intr-o oglinjoara cat un pachet de tigari si nici nu o poate depasi.
Trista-i viata cand in oglinjoara aia vezi un chip care e mai batran cu 15 ani decat ar trebui sa fie.
Tristi mai sunt unii. Si la propriu si la figurat!
AiPod? Ai, ca stai la bloc 
Cu parintii 
)
Corvin (Cristian Szilvassy)
