Tag Archive: metafora

Interlopul Vasile Balint, zis Sile Camataru, este PR pentru firma la care s-a angajat, recent, ca si distribuitor de vopsele.

Deci am trait s-o aud si s-o vad si pe asta! Desi nici dracu’ n-o crede.

sile-camataru-se-face-pr
Acum am stat eu stramb si am scos o analogie si mai stramba. Extrapoland si speculand de pe piata 2.0, ca sa zic asa, ca doar stiti cu totii cat imi e de draga.

Care-s concluziile:

1. Daca Sile Camataru avea blog, lansa o campanie online si se integra in comunitatea piscotarilor 2.0.
2. Daca Sile Camataru avea si blog si ceva carte, se numea ca se lansa in social media si mai mult ca sigur venea cu un nume cool si sonor, eventual legat de meserie, gen Vopsitoru’, Spoitoru’, Coreeanu’, Mopso, Bidineluta, sau de ce nu, Camatarhi.
3. Pentru ca Sile Camataru nu le are pe niciuna, nici pe ailalta de mai sus, s-a facut PR.
4. PR-ii sunt o natie sub cea a piscotarilor 2.0.
5. Cine n-are carte se face PR, cine are blog e piscotar si cine le are pe amandoua, dar mai face si campanii cu si despre bloggeri e master piscotar? (ca dialog oricum nu face, ca e dincolo de demnitatea sa, sa se coboare, la a raspunde coerent si argumentat la critici).

Hahahaha, deci nu mai pot de ras. Iata cum jandarmii, deloc impresonati de faptul ca niste bloggeri se cred sait de cultura, au decis sec: “Luati saitul de cultura si bagati-l in duba!” Poate se mai invata minte si astia de prin blogosfera ca viata nu-i ca pe Facebook si nici bloggerul nu e jurnalist, din acelasi ciclu in care nici cocosul nu-i gaina, veci!
Nu de alta, dar un sait de cultura, sa ma bata mama, dar n-avea ce cauta la o pseudorevolutie, unde nimic nu e cultural. Si nici ei ziaristi… Insa tot asa, piscotarii aia au ajuns sa urce de la 14-20 de unici pe zi la 1482, semn ca pentru trafic merita sa te dai si la jandarmi, nu-i asa? De fapt asta si cautau: trafic, ce dracu’ sa caute cultura in bataia cu pietre si incantatiile despre mamele jandarmilor?!

Ca si cum n-ar fi suficienta autosuficienta in care traieste regnul bloggeristic romanesc, iata ca s-a decis punerea unei cirese pe acest tort al autobagarii in seama pe online, astfel ca piscotarii 2.0 se reunesc intr-o noua campanie, (in ce dracu’ s-ar putea reuni niste inutili?), in care-s decisi sa si-l aleaga, evident tot dintre ei, pe cel mai cel, adica pe cel mai reprezentativ barbat blogger care este.
Deja cand asociem substantivul “barbat” cu adjectivul “blogger” (pentru ca blogger nu va fi NICIODATA un substantiv, fie el si comun), ne aflam cu totii intr-o mare eroare. Sau ma rog, se afla ei.
Si poate ca si analogia cu “cireasa de pe tort” sa fie fortata, in acest caz fiind o de mai mare acuratete cea cu “motul la rahat”, pe care daca nu l-ai emanat by default, trebuie sa pui mana si sa-l modelezi singur. Din nou un deja-vu, avand in vedere ca aproape tot ce se petrece in blogosfera este hand made si legat neaparat de prefixul “auto”.

Insa sa nu stric bunatate de post scris de prietenul meu hater-sef, las lucrurile la acest nivel si mai adaug doar atat: “haters gonna’ hate”.