Bun asa, zic. Urasc paiajenii. Dar sa ma joc. Intru si citesc conditiile:
“Pentru a câştiga tarantula, terariul si hrana pusă în joc, răspundeţi printr-un comentariu la întrebarea:

Ce vă place la ziarul online Ora de Dolj?”

Zic OK, sa fiu sincer, sa nu dau din mine cu dume neadevarate, dau un comment sincer, pe 23 ianuarie 2012:

“Nu-l citesc, deci nici nu-mi place, nici nu-mi displace. Vreau doar tarantula, sa o fac cadou copiilor, sa-i invat ce-i responsabilitatea. Macar am fost sincer.”

La care imi raspunde un nene, probabil scrib la Ora de Dolj, sau mai stiu eu ce o fi:

Mihai Firica 23 ianuarie 2012

“La fel de sincer, va spun ca nu ati indeplinit conditiile de inscriere in concurs, asa ca numele dvs nu se va regasi pe lista de pe care va fi extras castigatorul. Ar fi incorect fata de ceilalti participanti, asta in ciuda postarii foarte frumoase despre responsabilitate.”

Evident, insecta n-a ajuns la mine, cum nici nu ma asteptam. N-am particpat la tragerea la sorti. Insa la fel de evidenta mi se pare si ignorarea postului meu, mai ales ca nu am incalcat cu nimic regulamentul lor. Am scris ce imi place: nu-mi place, dar nici nu-mi displace, pentru ca nu-l citesc. Trebuia sa pup semantica scrierii, sa ma dau pe spate din cauza prospetimii stirilor, sa admir layout-ul?

In fine, nu ma mira neaparat, ca doar si in campaniile din blogosfera si din social-media network-ul romanesc, tot #pe surse si #pe pile se castiga premiile, adica e un fel de fraternitate, in care eu ii premiez pe ai tai, tu pe ai mei si ne dam corecti, deci la Dolj se respecta algoritmul.

Sub titlul “Cum a schimbat social media activitatea de PR “, doamna in cauza nu face decat sa explice impotenta lumii PR-ilor, deschisa in fata unei noi “oportunitati”, fara a o supune unei analize coerente si concrete, pe caz, aceea a interactionarii cu asa-zisii “social-media” workeri.

Se stie ca peste 80% dintre PR-ii autohtoni si contemporani sunt niste tristi/triste, ajunsi in posturile alea pentru ca au fost prea prosti ca sa faca ceva util in cadrul societatii. Si cum nici blogger nu mai poti fi astazi, te faci PR.
Si cum nu ii duce mintea nici cat sa treaca strada fara GPS, PR-ii, au ajuns la concluzia apoteotica, potrivit careia social-media, reprezentata in mare parte, adica 90%, din bloggeri convertiti la francmasonerie online, este o oportunitate de neocolit. Adica de ce sa te promovezi prin canalele obisnuite si deja consacrate, unde probabil costa ceva mai mult decat in diareea blgosferica, cand o poti face pentru un piscot, un suc la dozator si eventual 2-300 Euro, aruncati unui piscotar 2.0 transformat in influencer, A-lister, social-media guru si alte balarii de gen?

Cat dai, atata face!
Voi reveni, intr-o zi, cu o analiza concreta asupra acestei mane, care, dupa cum se vede, este perpetuata si de PR-i, adica de cei care ar fi trebuit sa aiba cunsotintele necesare identificarii celei mai bune retete de comunicare. Dar n-o au!
Un lucru este clar: o aduce colaborarea cu piscotarii social-media un flux imens de trafic si o expunere generoasa in cyberspatiu, insa toti uita sa aduca in prim-plan si eficienta acesteia. Si piscotarii 2.0 si social-media guru si PR-ii.
Pe orice blog din A-list sau aiurea pe net, poate sa apara orice campanie se vrea sa apara. In afara faptului ca e mai ieftin decat intr-un ziar (fie el si online), publicul-tinta este departe de produs. De ce? Pentru ca nimeni nu va bea bere Ciuc doar pentru ca o bea si Chinezu, care in afara blogosferei este un cvasinecunoscut, nimeni nu va crede ca Ford a furat grila fata de la Aston Martin, pentru ca Vali Petcu (Zoso) este un nimeni in afara cyberspatiului si nu-l citeste nimeni in afara grupului sau, nimeni nu-si va cumpara un Duster doar pentru ca niste bloggeri infatuati si ingrasati de banii aruncati de pomana in ei, de incompetentii directori de imagine de la diferite companii (in cazul asta Dacia si Petrom), s-au dat cu 5 exemplare din parcul de presa al Dacia Group si s-au facut ca Redescopera Romania.
Vor citi cei care oricum intra si citesc despre ce-si dau cu parerea A-listerii, insa adevaratul public-tinta, nu cel al social-media din online, pe care fiecare blogger se chinuie sa si-l adune si sa-l formeze, nu va ajunge la informatie si deci, intreg angrenajul este gresit si cu rezultate de tot rahatul (cu cacao inclus).

Mediile sociale din online?

Niste gaselnite care au derapat din blogosfera in perimetrul de pseudo afaceri, intr-un stil tipic romanesc, unde ocupatia de baza este sa-l darami pe celalalt si pregatirea necesara in vederea dezvoltarii unui sistem comunicare-afaceri se rezuma la adaugarea unui adaos comercial, pe tipul orice se vinde, cumparatorii exista, ca lumea e proasta si neinformata.

Deci am trait s-o aud si s-o vad si pe asta! Desi nici dracu’ n-o crede.

Acum am stat eu stramb si am scos o analogie si mai stramba. Extrapoland si speculand de pe piata 2.0, ca sa zic asa, ca doar stiti cu totii cat imi e de draga.

Care-s concluziile:

1. Daca Sile Camataru avea blog, lansa o campanie online si se integra in comunitatea piscotarilor 2.0.
2. Daca Sile Camataru avea si blog si ceva carte, se numea ca se lansa in social media si mai mult ca sigur venea cu un nume cool si sonor, eventual legat de meserie, gen Vopsitoru’, Spoitoru’, Coreeanu’, Mopso, Bidineluta, sau de ce nu, Camatarhi.
3. Pentru ca Sile Camataru nu le are pe niciuna, nici pe ailalta de mai sus, s-a facut PR.
4. PR-ii sunt o natie sub cea a piscotarilor 2.0.
5. Cine n-are carte se face PR, cine are blog e piscotar si cine le are pe amandoua, dar mai face si campanii cu si despre bloggeri e master piscotar? (ca dialog oricum nu face, ca e dincolo de demnitatea sa, sa se coboare, la a raspunde coerent si argumentat la critici).

“Legea uciderii javrelor maidaneze cică este neconstitutională. Contestatia a fost depusă de către USL, care reuseste cu ocazia asta să mă facă să votez cu oricine altcineva, eventual cu UDMR.
Bine că e constitutional să îmi fie muscati copiii pe străzi. Asta da, e dreptate.

Aia e, singura solutie este să ne luăm dreptatea în propriile mâini. Ucisi singular noaptea, printre blocuri, otravă si orice alt mijloc. Nu se mai poate asa.

Later edit: am uitat sa spun ca ma frec pe opiniile voastre pro catei si cum noi de fapt suntem vinovati, asa ca muie, sunteti in spam oricum.”

Quod erat demonstrandum:

Arhi va vota cu UDMR. La toti ni se rupe cu cine va vota un asemenea pachiderm care are si drept la o opinie publica si culmea, si la vot. Sincer si personal, am o mare rupere, si tot sincer i-as da drept de vot in latrina proprie, dar tare mi-e ca se confunda cu scaldatoarea din dotare. Toti piscotarii au drept la o ragaiala publica, la care 20 de loseri mai mici sa baleasca admirativ? Atunci unul ca mine de ce nu are voie la o parere in care sa declare ca piscotarul 2.0 e o natie care ar trebui cazata, in masa, in Insula Mare a Brailei, in interiorul gardului aferent, de sarma ghimpata electrificata?

Se plange ca ii sunt muscati copiii. Asta e chiar culmea. Asemenea pesronaje de film SF au voie, au dreptul sa se reproduca? Prin pui vii? Unul nu era suficient sa imputa planeta cu mizeriile ce le debiteaza?

Vrea sa-si ia dreptatea in propriile maini. Asta s-a rezolvat deja. Am scris-o mai sus. Arhi, o ai, e a ta, freac-o gentil, eventual foloseste smirghel de diferite duritati, pentru diferitele stari in care te afli, de-a lungul zilei. In rest sper din tot sufletul ca cineva, candva, undeva, sa-l vada, sa-l pozeze si sa-l faca celebru ca fiind primul  blogger si A-lister care da socoteala in fata legii care zice ea ceva impotriva uciderii animalelor de catre orice umanoid, chiar daca acesta se confunda cu Jaba the Hut. Si de ce nu, imi imaginez creatura cheala si voluminoasa, intr-un tutu, spre deliciul colegilor de camera, sodomizat si alintat: “Si zi asa iubitule, omori catei fara aparare?”

La final, se freaca gratios pe opiniile noastre. As fi fost tentat sa ii sugerez sa incerce cu o femeie, dar nu cred ca are suficienti bani sa-si permita una. Asa ca raman la smirghel. Ia cu smirghel, tristule, si freaca cu nadejde!

Asculta mai multe audio Muzica

Presupun ca nu mai e redactor sef la Soc, Zau si nici nu mai da prin presa cu pixu’, altfel n-ar avea cand sa mai scrie minunatele-i slove pe Facebook, acolo unde le putem vedea cu totii.

Astazi aflam ca va avea loc premierea clipului Ecstasy. Sa-mi stea inima-n loc si alta nimic! Dar mai apoi mi-am dat seama: jurnalista dorea sa ne aduca la cunostinta ca va avea loc premiera. Dar ca de obicei, i-a iesit pe dos, ca e grele limba asta romana.

"Premierea" ClipuluI Ecstasy pe FB Ioana Popescu

Corvin (Cristian Szilvassy)

Asfaltare Strada Stirbey

Precizez asta, deoarece am trecut de 3 ori pe langa ei, la ore diferite. Si pentru ca unii “publicisti”, in dorinta de a-si dovedi impartialitatea si spiritul critic-obiectiv, au facut fotografii in acelasi loc, la lasarea serii, cand muncitorii luasera pauza deja.
Asta pentru ca, in nimicnicia lor, acei “jurnalisti” isi imagineaza ca lucrarea este efectuata de catre Primaria Buftea.
Ei bine, lucrarea este comandata si platita de catre primarie. Si cam atat. Deci daca dai in cei care efectueaza lucrarea de reabilitare a strazii Stirbey, nu dai in Primarie. Si nu te transformi brusc in ala care le vede pe toate si din dreapta si din stanga!
Nu ca as fi vreun aplaudac al edililor bufteni sau ai primariei respective. Dar sa nu uitam care si pe unde a mancat si si-a lasat tacamurile nespalate in chiuveta -ma refer la saitul de clevetiri locale.

Asfaltare Strada Stirbey

Asfaltare Strada Stirbey

Asfaltare Strada Stirbey

Si ca sa fiu mai exact in informatie ca altii, Strada Stirbey se reabiliteaza momentan. Se inlocuiesc bordurile, caci deh, e meteahna veche, Adriean Videanu a inventat moda si a dat si explicatia “logica” in momentul respectiv: bordurile sunt cel mai important element al unei strazi. Fara ele nu se poate stabili parcursul ei. – am incheiat citatul. Asfaltarea va urma, probabil, curand.

Corvin (Cristian Szilvassy)

Si in plus mai exista la inceput, o jenanta reclama la Adevarul. Au dat bani baietii, dar mi se pare de cacat ce au facut! dar deh, trebuia sa fie si o bomboana pe coliva. De obicei e la sfarsit, dar nah, e Romania, The End of Choice! Oricum Paula Seling mi-a displacut dintotdeauna si-mi aminteste, ca prezenta scenica, de Angela Similea, care habar nu avea sa se miste. E ceva tare anti-sexy la Paula asta si nu-mi pot da seama ce?!

Si daca nu am bani sa ma imbrac in trening din Europa si sa ma duc cu masina mea spaniola la Titu sa vad Unirea Tarlungeni cum joaca cu Avantul Prabusirea, (sau cine naiba a alergat dupa basica), ma uit pe net, pe YouTube, chestii d’astea…