Pentru ca la moda e sa pupi un dos doar pentru simplul motiv ca-i mai sus decat al tau, si in marinimia sa, proprietarul iti va arunca un os sa-l lingi, hai sa vedem cateva dintre maretele realizari buftene, care au prins contur sub inteleapta conducere pesedisto-peremista.
Semantica lu’ Peste!
Partea 1: Cu foarfeca prin Trompeta Primariei.
Am lasat sa treaca Sarbatorile de Iarna si lumea sa-si inghita sarmaua. Sa nu le ramana in gat, unora, zic!
Si probabil ca basca mi s-ar fi umplut de indiferenta daca nu m-as fi intalnit acasa, in locul unde se strange corespondenta, cu fituica gratuita generata de Primaria Buftea, sub bagheta magica a Jurnalistului lu’ Peste, zis si Clit. Gelu Clit.
Initial am crezut ca il adusese singur pana la poarta mea, deoarece in aceeasi zi ma intersectasem cu el. Nu stiu daca m-a vazut, ca nu stiu daca imi cunoaste masina. Si oricum nu are el ochi de jurnalist si perceptie la detalii d’astea! Sa nu mai pomenim ca habar nu are unde stau!
Ce mai tura-vura, sarcina forfecarii Trompetei Primariei (aka fituica gratuita care si asa e prea scumpa) o lasasem in seama cetatenilor cu state mai vechi prin urbe. Eu care abia pasesc in anul 4 de buftean, n-oi fi indreptatit. Da’ am niscai polite de platit si zic sa nu las la anu’ ce pot face deja! Si o avea si Expresul treburi mai bune decat sa-l invete pe Clit d’ale meseriei 
Aflu cu stupoare ca Primaria Buftea a organizat un “Spectacol de Zile Mari”, cu ocazia Craciunului.
Pai bine bre Jurnalistu’ lu’ Peste Prajit, e Craciun, da? E una dintre zilele mari ale anului, da? Unde mama naibii e semantica aia, mama ei de semantica? Ascunsa, ai? Deci stam bine inca de la titlu: zile mari cu ocazia unei zile care e oricum mare. Sa va fie clar!
Trecand peste aspectul ca articolul este scris cu indrazneala si indemanarea unui cursant la orele de jurnalism din clasele 7-8, trecand si peste faptul ca dl. Jurnalist Piscicol nu s-a deranjat nici macar sa dea o raita prin sat ca sa efectueze niscai documentare despre situatia in sine, de unde si pozele adunate de pe net, care nu au nicio legatura cu realitatea de pe teren (vezi foto din ziar cu Maria Ciobanu si foto facute in piata ), ia sa luam un pic la puricat articolul, daca se poate numi articol balmajeala aia de cuvinte siluite in propozitii.
(eci nu are nicio legatura femeia care a fost pe scena cu femeia care e prezenta in paginile Trompetei. Adica e aceeasi, dar parca e … imbracata diferit?)
“Foarte multi dintre concetatenii nostrii..” si aici mi s-a taiat pixul!
Nostri nu are plural pentru ca nostri este deja pluralul. Adicatalea concetateanul nostru vis a vis de concetatenii nostri.
Mama ei de aritmetica, sau ce s-o fi predat in orele de limba romana la clasa lu’ Peste Prajit!
“Primaria a oferit drepturile de organizare ale unui astfel de spectacol unei firme care a reusit sa convinga datorita unui bun raport intre pretentiile financiare, desfasurator si importanta unor nume din showbiz.”
Si din nou Clit Strikes With Power, direct cu mucii in fasole! Pai daca Primaria a dat drepturile, e treaba ei. Sa mai curga niscai comisioane, nu e treaba mea!
Ca a gasit o firma, sunt convins, ca pe praful asta se inghesuiau ca mustele, iar nu comentez cum a fost aleasa firma!
Dar ca firma aia a convins cu un raport intre….. ma lasa iarasi perplex, deoarece din vremuri care lasa memoria in urma, rapoartele s-au manifestat ca fiind rude bune cu impartirile. Tot de la aritmetica. Si daca-s impartiri, se fac intr-adevar intre niste coordonate sau cifre, insa cand expui rapoartele, vorbesti de rapoartele dintre diferitele coordonate. Daca te referi la rapoartele sexuale, da, e logic, vorbim de rapoartele intre parteneri. Dar cand avem de expus o concluzie, asa cum este Raportul lui Clit: pretul, calitatea si profesionalismul, avem raportul dintre ele. Intre ele, e doar sex, asa cum am mai spus
Aflu ca a venit Ciocarlia Muzicii Populare, ma bucur ca nu i-a adormit chiar pe toti cei din piata, apoi ajungem la Autentic.
“Solistii trupei Autentic au imprimat ritm alert aistentei.” O alta propozitie stufoasa cu iz de jurnalist provincial care e convins de axioma potrivit careia e doar o lebada persecutata de soarta si ca locul i-ar fi undeva intre CTP si Ion Cristoiu in Pantheonul Jurnalisticii Romaneasti Contemporane. Dar e doar o gasca, alba si comuna! Ma rog, un pic patata cu niscai culori ca sa fie distinsa de stapani cu mai mare usurinta!
Sa vedem de ce:
In primul rand solistii, nu au cum sa fie toti in aceeasi trupa. Ca de aia se cheama solist, ca e singur. Ma rog, pot fi ei o gramada, dar in cadrul unui spectacol, nu in aceeasi trupa!
Insasi definitia cuvantului solist da explicatia cuvenita, nu trebuia decat un pic de documentare, ca era timp. Si asa articolul insumeaza 30 de propozitii si tot atatea fotografii! Iata pentru cei care nu ma cred pe cuvant: definitia cuvantului solist.
Iar partea cu “au imprimat ritm alert”... asta e de mare angajament, jur, pe onoarea mea! Mureai domnu’ Clit daca articulai ritmul ala, sa dea un sens si o directie comunicarii! Un cunoscator al limbii romane ar fi preferat o exprimare de genul: au imprimat un ritm alert… sau, au imprimat ritmul alert... da’ nah, de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere!
“Cand sa-si traga sufletul, publicul prezent a ras…”
Iertati-mi inimaginabila lipsa de imaginatie… putea sa rada si publicul absent? Ala care rasucea sarmalele acasa, la vreo 3 km departare de piata unde publicul prezent radea de lesina?
Cat despre hazul Cristinei Stamate… sa fim seriosi. Asta ar fi in stare sa plictiseasca si statuia din piata orasului!
“Doamna Irina Loghin a facut sa vibreze din nou inimile tuturor celor prezenti.”
Revine acest obsesiv must-have care sa ilustreze ca piata nu era goala! Si din nou aceeasi intrebare: puteau vibra si muschii miocardici ai celor conectati la aparatele de mentinere a vietii, din spitalele tarii? Sau era musai sa fie prezenti in piata cu pricina, sa-i auda glasul inconfundabilei play-back-iste? Nu cumva trebuia sa fii acolo ca sa vibrezi in speranta ca va sari iarasi cd-ul (ca de atatea alte ori) sau ca va pica curentul – ca de atatea alte ori, in aceeasi seara (astea nu le vazusi domnu’ ziarist?). OOOOH Clit, oare unde erai matale? Ca in piata cu pricina ajusesi pe la ora 8 seara, cand eu plecam. Si da, te-am vazut! Nu tu aparat foto, nu tu participare la eveniment, ai scris din burta, asa cum stii tu sa faci jurnalism de birou.
Lasa ca la tara merge! Ei bine, ti-o da Don Nelu banii obstii, ca nu-s pe mana mea, dar macar sa stie si el saracu; pe ce gaste strica orzu’!
Trec peste partea cu Pomana Porcului atat de traditionala in lumea unora. Si ajung la partea unde jurnalistul remarca “pe de o parte gradul de intelegere al buftenilor” uitand mai apoi sa inchida apotema cu pricina si lasand-o in aer ca multe altele.
Caci dupa ce o da “pe de o parte” e logic sa te astepti sa si inchida vrajeala cu pricina, printr-un “pe de alta parte”, unde cele doua parti sunt de obicei in antagonism, sau intr-o oarecare opozitie, ideea de baza find tocmai aceea de a o evidentia pe una dintre ele (dintre partile vietii).
Iar la final, precum bomboana pe coliva jurnalismului buftean, apare o comunicare potrivit careia aflam cu inima la gura ca “Politia, Politia Comunitara, Jandarmeria si Ambulanta au asigurat o organizare fara repros.”
Adica au fost coorganizatori? Eu stiam ca Primaria Buftea a organizat marafetul cu iz de balci din fata institutiei…
Si ca nu stiu care firma a facut mai pe de-a bogea serviciile cu super vedetele care au incantat si au cantat pe scena! Acum aflu ca si astia cu girofarele?
vai domnu’ Clit! Ce rau imi pare, daca stiam mai ramaneam. Poate au si cantat? Un fel de Corul Uniformelor? Fanfara Girofarelor si sirenelor? Balada Poterasului din Sant?
(foto expresuldebuftea.ro)
Si asta e doar unul dintre articole! Daca o sa am timp o sa le iau si pe celalalte. Slava Domnului ca-s doar 8 pagini, ca altfel era asta in stare sa ma omoare. Sa-mi dea de lucru pana la Calendele Grecesti!
Concluzii:
- Don Nelu ii da banii degeaba.
- Clitul nu stie a se exprima in limba romana.
- Trompeta Primariei nu are parte nici macar de minima documentare necesara unei fituici.
- Exprimarile sunt lamentabile.
- Realitatea este prezentata la voia intamplarii.
- Articolul pare scris de un om in stare de ebrietate, ceea ce nu ma mira, deseori domnu’ Clit o face fiind baut. Scrie, la ce mama naibii va gandeati?!
- Se practica jurnalismul de alcov combinat cu cel de birou, rezultatul fiind ceea ce se vede: “las’ ca la tara merge!”
- Gelule, nu mai bine ma lasai tu pe mine in pace, undeva, candva? Zic si eu de-o vorba?!
- Sunt curios de masurile pe care le va lua domnul viceprimar Marinescu, care e orice, numai incult nu?!
- Sunt curios ce va zice Don Nelu, cand va vedea in ce lumina de rahat i-a fost pus, de catre jurnalistul de casa, evenimentul la care a pus atata suflet si bani?!
