Corvin Blog

Frontul Salvarii Scufitei Rosii si De-a Dreptul Triste intrase intr-un moment de impas. Opinia animalic de publica a Padurii (bre si nu ma mai secati, Padurea nu are legatura cu Padurea aia cu emisiune, Padurea mea este exact INTERNETUL, comprende?) se divizase groaznic de nefavorabil Aliantei. De ce? Pentru ca Scufita De-a Dreptul Trista, era nu numai trista ca stare, era trista ca insasi existenta, facand parte din tagma celor care sunt simpli producatori de CO2, fara vreun alt rol anume pe lungimea intersectarii lor cu existenta pamanteana. Era o trista atat de trista, incat daca ai fi avut de ales intre o seara cu ea vs. o relatie cu Tamara Buciuceanu – Botez, a doua ar fi insemnat un orizont al aventurilor erotice posibile si de neimaginat, vs. o laba trista intr-o buda de spelunca de cartier.

Nici mirosul – zic gurile rele – nu ar fi fost tare departe… Se zvonea prin Padure, ca urma aceea usor maronie, vag verzuie, dara aia aproape invizibila, care plutea prin vazduh, era de fapt rezultatul rarelor intalniri ale Scufitei, cu apa, sapunul si antiperspirantul. Drept pentru care, a fost aleasa, in unanimitate, Regina Sexy A Sconcsilor Liberi.

Dar sa revenim la Alianta: Scufita putea ca un sconcs – si nu se mai putea infiltra, plus ca femeilor le dadea cu repugna cand se gandeau ca pe langa ca e proasta mai e si fudula, ca si-a dat share la poze peste tot si mai ales… degeaba; Jabba era ocupat sa-si recucereasca teritoriile pierdute din cauza conflictelor anterioare cu Politia Stelara; Bucatarul Chel si Camuflat devenise brusc Constipat si-si cauta identitatea pierduta…. Ce mai.. Alianta era in deriva.

Unde mai pui, ca marsavul Povestitor avea zeci de surse de informare, pandea si nu prea, dar oricum la urechi ii ajungeau faptele ero(t)ice, iar la nari miresmele Di’a’ Fane (a la Fane adicatalea) Scufitei…. Si mai circulau nestingherite, din frunza-n frunza, pozele Scufitei, care in dorinta ei de a epata, se pozase in baie, ca sa dovedeasca parca… ca nu ii e asa straina apa… Oricum era probabil la a 10 baie din viata ei de douazeci si ceva de primaveri, toate cu frunze ruginii.

Mai mult, Povestitorul auzise cum Scufita, intr-un acces de furie, se luase de fiecare colocatara din Padure, in parte, cum ca  le dusese in poienite private si retrase, unde le facu mustruluiala grava ca de ce ii citesc Povestitorului povestile, ca de ce rad de ce scrie el si implicit de ce rad de ea?

Pentru ca esti de rasul lumii Scufita, d’aia! Daca povestile Povestitorului ar fi citite intr-o ograda de la tara, cu siguranta ai fi si de rasul curcilor! Scuze… al focilor….

Scufita, se zvonea ca ar fi cautat si poteca care ducea la poienita Povestitorului. Si bine ca n-a dat peste ea, ca ar fi avut acesta din urma tolba plina cu povesti de spus si snoave de depanat.

Asa ca, drept epilog al episodului 4, Scufita Rosie si De-a Dreptul Trista, sau Scufita Rosie, Regina Sconcsilor Liberi, s-a linistit cu o punga de junk food la televizor in fata serialului ei preferat de pe Jetix: H2O. Si a decis: avea sa devina si ea sirena. Asa ca se napusti din nou in baie si se poza iar…..

daca nu vezi bine, apasa poza cu soarecele (treaba ta cu care) si te vei lumina: nu merita sa faci gestul, dar macar o sa vezi ceva mai clar:

Continuarile in episoadele viitoare.