Da, si-a inchis blogul, chiar daca plangaciosii de beggari2.0, mai jos Zelistati ca el, au deplans amarnic inchiderea Zo(io)so blogului. Dar aceasta suprimare a cancaniadei pornografice era necesara. Este nevoie de un nou canal de stiri, precum e nevoie de o noua gura de canal colector. Aici preiei de la altii (nu ca n-ar fi facut-o si inainte), dai stiri de maxima audienta, mai scriu doi-trei beggari cu tine, mai castigi ceva trafic, mai urci in ranking, dar cu Zo(io)so blog in portofoliu nu prea ai credibilitate. Dupa ce ai facut sex anal, oral si diferite cuni-anilingusuri pe ici pe colo, nu prea merge sa te dai echidistant-subiectiv.

Si vine campania electorala, deci e o paine de mancat in online. Vezi fonduri, vezi sponsorizari, vezi articole comandate, vezi ce fac si altii, si nu de ieri-de azi, astfel ca-si permit sa dea relatii2.0 despre cum sa fii un cetatean2.0 onorabil. Cum sa dai stiri cand ai un blog plin de aberatii, de abjectii, de replici scandaloase, de mirosuri de butoi cu varza pritocita, de limbaj suburban?
Daca nu seamana cu scrisele Chinezului, nu sta de vorba nimeni cu tine! Slovele trebuie coafate, periate, date cu gel si scoase cu grija din taste, nu care, sau nu cumva sa zgarie vreun timpan fin, vreo retina aleasa, sau Doamne-Fereste sa cada greu intr-un intestin gros ca denumire, dar subtire ca apartenenta la persoana!

Asadar, cum spunea un #coleg hater, “Cică ăl mai mare bloggăr a ieșit din zona de personal blogging și s-a dus în cea de profesional blogging. Ce shit!” As adauga doar ca e un shit vechi, rascolit, peste care s-a adaugat ala nou, cu iz de deodorant de WC si multa spuma alba, ca sa ia ochii prostului.

Iar Zoso se transforma, atat! Insa nu va asteptati la ceva spectaculos, gen se face din femeie-barbat, sau invers! Mai degraba devine un hermafrodit autentic si evident, 2.0.

Bun asa, zic. Urasc paiajenii. Dar sa ma joc. Intru si citesc conditiile:
“Pentru a câştiga tarantula, terariul si hrana pusă în joc, răspundeţi printr-un comentariu la întrebarea:

Ce vă place la ziarul online Ora de Dolj?”

Zic OK, sa fiu sincer, sa nu dau din mine cu dume neadevarate, dau un comment sincer, pe 23 ianuarie 2012:

“Nu-l citesc, deci nici nu-mi place, nici nu-mi displace. Vreau doar tarantula, sa o fac cadou copiilor, sa-i invat ce-i responsabilitatea. Macar am fost sincer.”

La care imi raspunde un nene, probabil scrib la Ora de Dolj, sau mai stiu eu ce o fi:

Mihai Firica 23 ianuarie 2012

“La fel de sincer, va spun ca nu ati indeplinit conditiile de inscriere in concurs, asa ca numele dvs nu se va regasi pe lista de pe care va fi extras castigatorul. Ar fi incorect fata de ceilalti participanti, asta in ciuda postarii foarte frumoase despre responsabilitate.”

Evident, insecta n-a ajuns la mine, cum nici nu ma asteptam. N-am particpat la tragerea la sorti. Insa la fel de evidenta mi se pare si ignorarea postului meu, mai ales ca nu am incalcat cu nimic regulamentul lor. Am scris ce imi place: nu-mi place, dar nici nu-mi displace, pentru ca nu-l citesc. Trebuia sa pup semantica scrierii, sa ma dau pe spate din cauza prospetimii stirilor, sa admir layout-ul?

In fine, nu ma mira neaparat, ca doar si in campaniile din blogosfera si din social-media network-ul romanesc, tot #pe surse si #pe pile se castiga premiile, adica e un fel de fraternitate, in care eu ii premiez pe ai tai, tu pe ai mei si ne dam corecti, deci la Dolj se respecta algoritmul.

Sub titlul “Cum a schimbat social media activitatea de PR “, doamna in cauza nu face decat sa explice impotenta lumii PR-ilor, deschisa in fata unei noi “oportunitati”, fara a o supune unei analize coerente si concrete, pe caz, aceea a interactionarii cu asa-zisii “social-media” workeri.

Se stie ca peste 80% dintre PR-ii autohtoni si contemporani sunt niste tristi/triste, ajunsi in posturile alea pentru ca au fost prea prosti ca sa faca ceva util in cadrul societatii. Si cum nici blogger nu mai poti fi astazi, te faci PR.
Si cum nu ii duce mintea nici cat sa treaca strada fara GPS, PR-ii, au ajuns la concluzia apoteotica, potrivit careia social-media, reprezentata in mare parte, adica 90%, din bloggeri convertiti la francmasonerie online, este o oportunitate de neocolit. Adica de ce sa te promovezi prin canalele obisnuite si deja consacrate, unde probabil costa ceva mai mult decat in diareea blgosferica, cand o poti face pentru un piscot, un suc la dozator si eventual 2-300 Euro, aruncati unui piscotar 2.0 transformat in influencer, A-lister, social-media guru si alte balarii de gen?

Cat dai, atata face!
Voi reveni, intr-o zi, cu o analiza concreta asupra acestei mane, care, dupa cum se vede, este perpetuata si de PR-i, adica de cei care ar fi trebuit sa aiba cunsotintele necesare identificarii celei mai bune retete de comunicare. Dar n-o au!
Un lucru este clar: o aduce colaborarea cu piscotarii social-media un flux imens de trafic si o expunere generoasa in cyberspatiu, insa toti uita sa aduca in prim-plan si eficienta acesteia. Si piscotarii 2.0 si social-media guru si PR-ii.
Pe orice blog din A-list sau aiurea pe net, poate sa apara orice campanie se vrea sa apara. In afara faptului ca e mai ieftin decat intr-un ziar (fie el si online), publicul-tinta este departe de produs. De ce? Pentru ca nimeni nu va bea bere Ciuc doar pentru ca o bea si Chinezu, care in afara blogosferei este un cvasinecunoscut, nimeni nu va crede ca Ford a furat grila fata de la Aston Martin, pentru ca Vali Petcu (Zoso) este un nimeni in afara cyberspatiului si nu-l citeste nimeni in afara grupului sau, nimeni nu-si va cumpara un Duster doar pentru ca niste bloggeri infatuati si ingrasati de banii aruncati de pomana in ei, de incompetentii directori de imagine de la diferite companii (in cazul asta Dacia si Petrom), s-au dat cu 5 exemplare din parcul de presa al Dacia Group si s-au facut ca Redescopera Romania.
Vor citi cei care oricum intra si citesc despre ce-si dau cu parerea A-listerii, insa adevaratul public-tinta, nu cel al social-media din online, pe care fiecare blogger se chinuie sa si-l adune si sa-l formeze, nu va ajunge la informatie si deci, intreg angrenajul este gresit si cu rezultate de tot rahatul (cu cacao inclus).

Mediile sociale din online?

Niste gaselnite care au derapat din blogosfera in perimetrul de pseudo afaceri, intr-un stil tipic romanesc, unde ocupatia de baza este sa-l darami pe celalalt si pregatirea necesara in vederea dezvoltarii unui sistem comunicare-afaceri se rezuma la adaugarea unui adaos comercial, pe tipul orice se vinde, cumparatorii exista, ca lumea e proasta si neinformata.

Ei bine, baciul Chinez s-a dat cu Fordul. N-ar fi nici prima, nici ultima masina care incape pe mainile sale, nici prima sau ultima care se duce, fara vreun rost, la un blogger, pentru ca ei se pricep la toate, nu-i asa? Dar nu discut acum despre asta.
El a scris, asa cum a putut, a descris, tot asa cum a putut, noul Ford Focus 1.6 EcoBoost.

Interesante sunt insa comentariile la acest “review”.
Aici, (nu ma iau nici de Grumazescu- care e si el ratacit undeva intre presa auto si blogoree, deci tot cam degeaba), insa el apare, intr-un dialog cu un alt personaj, ex-colegul meu Andrei Monenciu:

- @Chinezu am condus si eu masinuta saptamana trecuta si am fost blown away (WTF?) cu ce poate motorul ala. Eu in schimb am condus-o extrem de sportiv si am scos un consum de 9.5, ce-i drept nu m-a interesat consumul.

Sorin Grumazescu ii da repede si profesionist replica:
- Frumusel consum ai reusit. Oricum, cred ca ai fost destul de cumintel, ca sa zic asa… )

Andrei Monenciu vine si pune cireasa pe  acest tort de cacao:
- @Sorin Grumazescu, sigur a fost, eu azi am condus un C-Max de 125 CP pe benzina si m-am chinuit sa scot 7.1 litri/100 km, ce-i drept Focusul are de partea sa sistemul Start and Stop.

Toate astea la un enunt destul de clar, facut de Chinez:
“Si vă raportez că pe distanta Bucuresti – Pârâul Rece – Sibiu – Alba Iulia sși retur la Bucuresti pe acelasi traseu am scos o medie de 7,1.”

Concluzii:

- cunoscatorii inteleg ce am vrut sa scot in evidenta
- necunoscatorii nu vor intelege, de aceea le vin in ajutor cu o explicatie detaliata (o gasiti undeva in corpul materialului), explicatie scrisa in premiera si apreciata de Alex Seremet, mai marele cu imaginea si masinile de teste de la BMW Group Romania.
- pe scurt: sistemul Start&Stop este prezent si are eficienta in traficul aglomerat, nu in trafic extraurban, unde nu opresti, nu ai stopuri, etc. Ca ai Start&Stop, sau nu, in trafic extraurban ai acelasi consum.
- un blogger bagat in seama de catre PiaRii auto, inseamna un review de rahat, si idei de rahat transmise catre cititori
- mai are careva dubii cand afirm despre ce mai multi bloggeri sunt piscotari 2.0?
- se mai interaba cineva de ce militez impotriva acordarii de masini la drive-test catre blogosfera? (nu mai pomenesc de masini facute praf, ciobite, etc)
- nu mai confundati blogosfera romaneasca cu cea americana, de exemplu, unde Carscoop, sau Autoblog, sunt bloguri doar pentru ca asa le place sa se denumeasca!
- finala si cea mai dureroasa: si-ar cumpara cineva, vreodata, o masina in urma faptului ca a citit un review scris de un blogger, fie el Chinezu, Zoso, Arhi, Bobby Voicu, sau mai stiu eu care Adrian Ciubotaru (despre care am auzit ca-i place sa bata copii), sau chiar Andrei Monenciu (care de la Oradea se chinuie sa dea cu maaliga’n grinda industriei auto), sau fie el el Sorin Grumazescu, aceasta lumina a farurilor auto din intunecatul fund al Moldovei?
- asadar, dragi hateri, hateriti cu spor, argumentat si eficient, pentru ca da, este nevoie  de o reasezare a lucrurilor in nromalitate.

Si la fel de evident, pe blogul domniei sale, au aparut fel de fel de elucubratii anatomo-patologico-senzitivo-intelectuale, in care diferiti insi incearca din rasputeri sa dea o limba cat mai catifelata gazdei, fara a ocoli scoaterea in evidenta a propriilor valori, mai mult sau mai putin existente.

Acum stau eu si ma intreb ca prostul, lipsit de argumente si in ochii multora si de logica: de ce as intra sa comentez acolo si sa incerc sa-mi impun ideile, sau macar sa le fac cunoscute, cand de fapt ele nu se vor, nu se vor citite, nu se vor bagate in seama si mai mult, reprezinta o amenintare atat pentru cel care a pus initial intrebarea, dar si pentru masa de aplaudaci de circumstanta?
N-as face o mare greseala? Nu m-as amesteca in troaca, pentru a fi ulterior maruntit si mancat, fara echivoc? De fapt nu este nimic altceva decat o capcana din care se doreste scoaterea in afara legitatii, logicii si a normalului a existentei conceptului de hater si a neajunsurilor pe care acesta le aduce blogosferei, comunitatii 2.0, recte a piscotarilor 2.0.

Nu, merci, Chinezule! Cu tot respectul! Ce, noi te intrebam de ce esti blogger?

Insa sa nu stric bunatate de post scris de prietenul meu hater-sef, las lucrurile la acest nivel si mai adaug doar atat: “haters gonna’ hate”.

Intre timp, pe saitul de clevetiri locale, o lasa moale, nu-l mai ataca pe primar, cel putin pana nu-si rezolva problema cu autorizatiile pe care nu le are (si nu stiu de ce organele de control nu iau masuri pentru a-i inchide focarul de infectie pe care-l conduce), si ocazional, da cate o limba in anusurile galbene si/sau portocalii, ca doar-doar l-o angaja si pe el cineva, pe fata, cu bani buni, cat sa plateasca chiria la spelunca unde se vinde voma…

Tobita, nu e o rusine sa fii gay. Nu trebuie sa te superi ca vacarul pe sat din cauza asta! Ca restul sunt heterosexuali si admira tzatze de femei…
Si sa stii ca si poponarii cheliosi sunt la cautare, parol!

Si acum ca esti prieten si cu cameramanul primariei, deja o puteti pune de un trust de presa, zic Adica, stii tu…

cauti ceva in expres?

Cine se respecta, nu publica orice mizerie, sub scuza ca “dom’le stiti, eu nu raspund de ce scriu aia pe acolo”, sau “nici mort n-o sa va spun cine e ala sau alalalt.” Oare cum mama dracu’ de se stiu 80% dintre cei care semneaza pe capacul ala de WC care se vrea sait de opinie si informare publica?! Mai exista un singur prost care sa creada ca e anonim pe voma aia intinsa de sait?! Doamne, mare e gradina ta!
Am mai zis si o repet, cu proiectul Bufteni.ro, nu fac concurenta nimanui. Daca doream trafic, faceam o alta cancaniada precum latura aia de expres. Si da, regret ca si acum, la aproape 3 luni de cand nu mai scriu pe acolo, lumea inca ma asociaza cu ei. Cu cei care scriu p’acolo. Regret ca am scris si o singura data… pe circoteca aia gratuita.
Nu spun ca nu tin cont de parerea celor care au ceva de spus. Dar latraturile a paguba de gen “totul ne pute” nu sunt afirmatii demne  de remarcat. Asadar, spre desebire de altii, care alerga sa demonstreze ca in 3 ani au reusit sa aiba 3000 de unici, eu nu vreau sa demonstrez nimic. E ca diferenta aia dntre voma verde de la MananciPeFuga-VomitiGarantat, de o numesc, unii vizionari, supa, si o supa adevarata, comandata de la un local cumsecade.
Tine-i tu Tobitza pe toti aia de-si dau cu parerea pe mizeria ta de blogo-forum si eventual fa un banner de antireclama. Sa nu intre careva pe Bufteni.ro sau pe saitul lui Gelu. Da-le si discount la carnatzarie. Cine vrea balacareala ieftina si pseudodiscutii revansarde, pe un site care promoveaza ura rasiala, xenofobismul, si incita la violenta impotriva autoritatilor si a organelor de ordine, n-are decat sa-ti ramana fidel cititor si eventual comentator. 4ever!
Ti-as recomanda sa te si speli pe cap cu unii dintre ei, ca sunteti de aceeasi factura, insa nu vreau sa fac misto de faptul ca nu ai ce spala…
Iar trafic.ro, sa-l iei si sa faci dus anal cu el. Faptul ca te dai pe spate cu super site-ul de analiza a traficului, trafic.ro.  si-l crezi axiomatic de demn de citat, spune multe despre lacunele matele in domeniul internauticii.
Hai sictir, ca esti mai pansat decat dai senzatia ca esti!
Apropos, Tobitza:

Mesaj ptr Schelarul-Carnatzar Tobitza

Trista-i viata cand locuiesti la cei 30 de ani in apartamentul parintilor. Bine ca nu fumezi mult…

Trista-i viata cand te apuci de montat schele si nimeni nu mai are nevoie de ele, zici ca aia nu-ti convine, ailalta-ti pute si dintr-o data nimeni nu mai are nevoie de tine…

Trista-i viata cand ai decis ca daca ai luat nota 10 la compunere, pe cand erai in scoala generala, gata poti sa scrii orice si oricand.

Trista-i viata, ca o laba trista, in loc de sexul cu o femeie, cand vrei sa arati lumii ca poti si ca ai importanta, dar de fapt, cu tot cu saitul de clevetiri locale, care e cea mai abitir realizare a ta, constati ca “un blog de doi bani” face in 2-3 zile in care nu scrie nimic, vizitele pe care tu le strangi cu greu intr-o saptamana?! Iar daca scrie, pai, cu tot cu bucatile metalice din schelele care ruginesc degeaba, tot nu-l ajungi?

Trista-i viata cand sursa ta de informatii este un copilandru necopt la minte, care mai are si probleme cu limba romana…

Trista-i viata, cand dupa doi ani de stradanii, lumea incepe sa vada ca esti vopsit ca cioara depe gard si ca te dai curat.

Trista-i viata cand tot dupa doi ani de stradanii, constati ca telul tau principal, acela de a ocupa locul ofiterului de presa al clubului sportiv, e mai mult decat departe. Si nici de cel al ofiterului de presa al primariei nu te poti apropia.

Trista-i viata cand unul pe care-l faci in fel si chip iti da cu tifla si iti da pe sub nas publicatia lunara la care sperai sa scrii si tu, macar un rand. Asa, ca sa dovedesti ca si tu contezi, ca existi, ca scrii…

Trista-i viata cand o cartita te da peste capla orice ora din zi si din nopate, numai ca are preocupari mai importante decat sa stea sa-ti dea corectii dupa corectii. Ai oglinda pentru asta, poate vezi ce trebuie corectat.

Trista-i viata cand imaginea ta incape intr-o oglinjoara cat un pachet de tigari si nici nu o poate depasi.

Trista-i viata cand in oglinjoara aia vezi un chip care e mai batran cu 15 ani decat ar trebui sa fie.

Tristi mai sunt unii. Si la propriu si la figurat!
AiPod? Ai, ca stai la bloc Cu parintii )

Corvin (Cristian Szilvassy)