Nwradu – pasionat de tehnologia piscotului

Credeam ca le-am vazut pe toate. Pare-se ca nu! Blogosfera asta, cu piscotarii pe care-i naste, coroborat cu aceasta criza fara de sfarsit,as putea spune ca ii transforma pe micii piscotari in niste mici monstri. Insa ar fi un cliseu. La fel ca ala cu bloggerii-piscotari. Chiar daca asta din urma e un cliseu-axioma. Insa nwradu ii intrece pe cei mai multi. Nwradu e exponentul piscotarului mic, flamand si gol, avid de orice spaga ar pica de oriunde si gata sa-si dea cu parerea despre orice. Si fiind pasionat de tehnologie si piscot, „maimuta” pusa pe site, precum cea de pe contorul unui taximetrist din piata Obor, functioneaza. Cica ar aduna 1000 – 1000 si ceva de loseri care-i citesc ineptiile. Ma indoiesc sa fie atat de multi, chiar daca vorbim de Romania blegosferica!

Despre nwradu am vrut sa scriu ceva mai pe larg, pentru ca ma tot  impiedic de el pe la diferite evenimente auto.
Asta nu pentru ca omul s-ar pricepe, dar e un bun cercetator. Asteapta, altii scriu, el ia ce e mai bun si interesant din informatiile postate si apoi face un review „original”, mai pacalind doi-trei PR-i, doi-trei necunoscatori si doi-trei cititori habarnisti.

Omul e atat de flamand de piscot si de bagare in seama ca ar fi in stare sa scrie un review si despre un tampon folosit, despre beneficiile reutilizarii sale, eventual posibilitati de reciclare si reutilizare, ba s-ar oferi sa fie si tester oficial sau de ce nu, ambasador de brand. Parca si vad, nwradu ambasador de brand OB. Put it, wear it, never pull it out, nwradu enjoys it!

Un amic (multumesc Adam pentru pont) imi semnaleaza: „uite ba, asta a testat si shaorma”. Logic, nu-i asa? Dupa chiloti, Detoxicolon, haine noi si second hand, iaurturi, de ce nu ar merge si o shaorma? Nu ca le-ar fi testat nwradu pe toate, dar timp este si disponibilitati, destule.

Iata si oripilanta veste cu testul despre shaorma sau ma rog, kebab:
nwradu test kebab

Si sa dam o raita cu ochiu’n blogul testatorului de tot si de toate, care pare aavea expertiza tehnica si documentarea necesara pentru a-si da cu parerea despre orice. Arce, brice si carice, lame si chiloti de dame (astea din urma mai rar ca deh, e un fel de varianta cu 20 cm mai inalta si mult mai spelba a negului cu par denumit Raluxa), bloggerul cu pretentii de expert in gadgeturi are la el pe blog o chestie fulminanta, insa din cauza de copac, lumea n-a vazut padurea:

nwradublog – pasiune pentru tehnologie: Reduceri la inghetata

nwradu reduceri inghetata

Probabil ca PR-ii de la Asus si Panasonic sunt de-a dreptul mandri sa-si gaseasca produsele alaturi dde inghetata la pret redus. Da o imagine epica, nu-i asa, asupra a ceea ce a spus Cervantes si eu ma tot chinui sa repet: „Ce e ieftin, nu merita!”.

 

nwradublog – pasiune pentru tehnologie:  reduceri la Auchan – cafeaua preferata

nwradu Auchan

ibidem, ca sa zic asa, desi cei care ar trebui sa citeasca si sa ia masuri impotriva raspandirii flagelului sectei inchinatorilor la Moastele Zeului Piscot, n-au habar nici ce-i idem, cu atat mai putin ce-i ibidem.

Si ultima, dar nu cea din urma, inchinarea piscotarului inaintea unicului sua tel in viata, prosternarea in fata combustibilului necesar ca masina timpului blogosferic sa functioneze: piscotul, mai exact piscotul primit in avion. Asta pentru ca da, nwradu ar fi in stare sa zboare si calare pe o matura (pardon, aia-i Raluxa), calare pe un urangutan inaripat in loc de grifon, numai ca sa primeasca meniul servit in avion, caci nimic nu-i mai dulce ca piscotul!

 

nwradublog – pasiune pentru tehnologie: piscot in avion

nwradu piscot pe avion

Panasonic si Asus cred ca deja freamata si isi freaca reciproc mainile: „Ce afacere buna am facut cu nwradu asta! Scrie despre noi, ne promoveaza si nici nu a costat prea mult.

La ce are postat pe blog, la ce face reclama si la materialele cu care se lauda, nwradu nu poate costa mai mult decat o insamantare efectuata intr-o cavitate bucala in zona Garii de Nord, la ceas de seara. Eu cred ca asa cum te promovezi, asa ti-s si produsele. Si daca vad produse cu iz de premium promovate pe un blog de piscotar care posteaza despre kebab si inghetata, despre piscotul din avion,sub titlul de „pasionat de tehnologie”,  cred ca da, si  reclamele de pe site sunt din aceeasi categorie: ieftine, degeaba, eventual mostre si gratuitati. Idem produsele! Sampling de doi lei, zic…

4 thoughts on “Nwradu – pasionat de tehnologia piscotului

  1. Ca idee, dacă cineva mă invită undeva, mă duc, de ce nu? Dacă am ocazia să văd cu ochii mei cum se face ceva (mai ales ceva ce și folosesc – sau mănânc – din când în când), de ce aș zice nu? De ce n-aș avea curiozitatea de a intra unde nu toată lumea are acces? Mai ales dacă cititorii dau semne că vor să afle mai multe.

    Părerea ta despre mine nu voi încerca să o schimb și nici nu mă supără, fiecare și-o formează cum vrea (dar chiar vezi, pe bune, chiar esti convins că un articol despre ce mâncare s-a servit în avion are legătură cu „pișcoturi” și bani?). Pentru clarificare, n-am susținut niciodată că blogul meu ar avea ca subiect doar tehnologia, ci este despre tot ce-mi place mie și descopăr mișto și vreau să împărtășesc cu alții. Dacă e vorba de o reducere la înghețată, fie și aia. Cele 12 comentarii îmi arată că lumea s-a bucurat să afle o informație utilă.

    Cât despre restul celor zise de tine, stai liniștit, nu mă bag eu în seamă cu nimeni, ci în 99% din cazuri firmele respective m-au abordat cu propunerea de a testa/vedea/lucra ceva. Dar să nu intrăm în detalii, că nu cred că te-aș putea convinge de ceea ce zic.

    Singura frază care m-a deranjat este „e un bun cercetator. Asteapta, altii scriu, el ia ce e mai bun si interesant din informatiile postate si apoi face un review “original””.

    Nu așa lucrez. Să scriu ce-au zis și alții nu aduce nimic decât timp pierdut pentru mine. Aș putea să-ți dau exemplul unei acțiuni comune unde majoritatea celor prezenți au rămas seara să joace biliard și să bea vin, iar eu m-am dus și mi-am scris articolul, deși era 1 noaptea, pentru că este un domeniu în care contează și să fii primul care zice ceva.

    Dincolo de toate acestea, nu înțeleg de ce te preocupă atât de mult ce fac, ce zic, ce mărci… Dacă nu-ți place blogul, de ce pierzi timpul citindu-l? Mă uit la widgetul tău cu posturi recente și din titluri văd că ultimele sunt numai anti-blogosferă – are vreun rost? Te-ai simțit mai bine? Te-ai împiedicat mai puțin de bloggeri? Nu de alta, dar am avut impresia că mașini sunt suficiente pentru toți.

    Eu de exemplu am renunțat de mult, cum ziceam și într-un articol, să scriu despre cum X sau Y se înșeală în ceea ce zic sau să încerc să dovedesc că W și Z sunt proști. Pentru că la finalul zilei n-aș oferi nimic util celor care îmi fac onoarea de a-mi citi blogul, așa că prefer să mă concentrez pe făcut ceva ce ar aduce o informație utilă în mediul online, nu doar dat în alții.

    Cât despre shaorma, săptămâna viitoare va intra la vânzare o rețetă făcută de mine. Poți să pregătești de acum un articol despre cât de nasoală va fi 😛

    1. WOW, da’ te-ai chinuit ceva sa scrii ditamai raspunsul. Stiu a fost natural, a te chinui nu-i decat o exprimare. Nu intelege si tu gresit, nu am nimic personal cu tine, am ceva cu intreg bloggingul, ca miscare, ca stare si ca psicotareala. E o chestie atat de ampla incat ti-as recomanda sa citesti aproape tot ce am scris in ultima vreme,ca sa intelegi mesajul. Si mai e un mesaj: acela ca dupa ce voi, bloggerii ati pous umarul sa daramati o caruta (ce in parte merita daramata, dar si eu sunt in ea si nu cred ca merit soarta unor dinozauri piscotari de jurnalisti), ei bine, dupa acest pas, ati infestat zona relatiei cu PR-imea si agentiile de PR.Ce nu vad ei sau nu au cum sa vada, e ca padurea ce nu se vede de copaci, e ca sunt cei care urmeaza. Si sincer nu imi doresc sa fac parte dintr-o societate unde bloggerii au si painea si cutitul , au pana si masa pe care impart feliile. Nu e corect, nu e etic, nu e moral, nu e normal.
      Cat despre alaturarile de pe un blog unde scrie sus si tare pe frontispiciu, ca e ceva cu „pasionat de tehnologie”, sa vad reclame la Asus, langa un drive test cu o shaorma si Panasonic langa inghetata vanduta 2 la 3 lei laAuchan, mi se pare de mare angajament…. Observa ca n-am zis nimic si de masini, care si ele-s prezente pe blogul unuia cu expertiza in… concentratia de lapte din iaurtul Danone si aportul de oregano care este imperios necesar in complexul ce formeaza carnea de hamburger.
      Sa fim seriosi, voi bloggerii aveti expertiza in orice si unde n-aveti, ca s-a terminat „orice-ul” aveti pareri. Deci sunteti doar niste parerologi.

  2. Toată lumea emite păreri. Dacă sunt unele bune sau nu, decid cititorii pe termen mediu și lung. Oricine mă poate contrazice când greșesc și mă bucur când se întâmplă, înseamnă că lumea e atentă și implicată.

    Fiecare grupare are uscăciunile ei. Sunt mult mai conștient decât tine de cele din blogosferă și chiar mă afectează direct unele. Dacă ai ști câte sunt, ai avea subiecte pentru 100 de posturi, din acelea bune, nu asocieri și mișto-uri forțate.

    Dar și jurnaliștii le au pe ale lor. Adică tot o dăm cu pișcotăreala ca laitmotiv, dar am văzut, la propriu, jurnaliști care la micul dejun iau și în geantă niște pateuri, „să fie”.

    Peste tot se întâmplă din astea, în orice domeniu.

    Din păcate societatea se schimbă oricum. Blogurile nu-s preferate pentru ca-s ieftine sau pentru ca agențiile s-au sucit dintr-o dată, ci pentru că adresarea este personală și articolele pot fi oricât de lungi și detaliate. Stilul jurnalistic, cum este numit chiar în teoria literară din ce țin minte în liceu, nu mai are asa mare succes.

    Poți să te adaptezi la asta sau poți să te plângi că nu-i cinstit. Am totuși impresia că doar una dintre aceste metode te poate ajuta pe termen lung.

    Cât despre aia cu „voi bloggerii aveti expertiza in orice si unde n-aveti”, nu e bună ca argument și nu ține în fața mulțimii de oameni. Nu se dau pe undeva diplome de „expert in testare”, iar nici Fac de Jurnalism nu te învață despre orice, ca să te pricepi în orice departament te-ar trimite ziarul la angajare.

    1. Am spus-o si o repet: presa are partea ei de vina ca moare. Dinozaurii ei, felul in care au abordat problema atunci si din nefericire in care-l abordeaza si astazi, cand corabia e deja jumatate sub apa. Piscotareala este ceva inventat de colegii mei din presa, mi-o asum, insa forma perfecta de astazi se datoreaza bloggerilor. Voi ati slefuit diamantul pana a devenit un briliant perfect. Oricand, te astept cu idei, „pe surse” ca sa nu iti rupa capul corifeii blogosferei, pentru ca pana la urma, asa cum am zis, se scufunda si locurile-s limitate. Asta daca zici ca stii atat de multe care-s aiurea’n blogosfera. Dupa o curatenie de vara la voi, inblogosfera si la noi, in presa, consider ca se poate vasli (chair si in comun) catre noi orizonturi. Asta ca sa vezi ca nu-s un tip obtuz si ca nu pot sa neg ca multi bloggeri sunt mai sus decat multi jurnalisti pe care-i cunosc. Astazi insa nu e loc pentru toti.
      Cat despre de ce prefera agentiile blogurile, am mai zis: sunteti ieftini si daca o dati in bara, lipsa expertizei si a caderii de a scrie despre ceva, la modul profesionist, poate fi folosit oricand ca scuza: „omul e blogger, ce sa-i ceri?” si eroarea se repara. In traducere libera, daca scrie bloggerul X (nush de ce imi vine numai Ciubotaru in minte), despre o masina si zice ca e proasta si se scoala juma’ de departament de la firma respectiva, ca e un deserviciu de imagine, se arunca piata ca omul e absolvent de filozofie, bilogie, religie, pana mea, ce o fi X(ca Adrian stiu ca a studiat filozofia si-l respect petnru asta) si ca na, e blogger si ca a fost folosit ca resursa de expunere, nu ca pol de experiza si gata ciorba. Insa daca o publicatie auto scrie despre aceeasi masina ca e la fel de proasta, nicio agentie din lume, niciun departament nu poate veni sa arunce pe piata scuza ca aia nu-s profi sau ca au avut o zi proasta, pentru ca de la jurnalist se cere si se asteapta calitate a informatiei si nu mai merge cu datul de-a’ndoaselea. Si imaginea ramane asa, iremediabil creata de jurnalistul respectiv, asa cum a vazut-o el. La voi merge si „altfel”.
      Oricum, partea aia care vad ca nu-ti place, dar stii si tu, cum stiu si eu, ca nu ai argumente sa vii s-o contrazici, ca-ti dau imediat 20 de exemple, doar rasfoind blogurile mele preferate, partea cu “voi bloggerii aveti expertiza in orice si unde n-aveti”, e adevar axiomatic. Stii tu, din aia de nu e teorema si nu mai trebuie s-o demonstrezi. 😉
      Stiu ca in facultatea de jurnalism nu te invata despre orice, insa te invata, chestiile de baza, cu care te poti apuca de presa. Voi care n-ati facut Jurnalismul, de unde dracu’ sa stiti ce si cum trebuie sa faca jurnalistul? VOi deci, emiteti pareri despre orice si oricand.

Lasă un răspuns

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

Top