Da, si-a inchis blogul, chiar daca plangaciosii de beggari2.0, mai jos Zelistati ca el, au deplans amarnic inchiderea Zo(io)so blogului. Dar aceasta suprimare a cancaniadei pornografice era necesara. Este nevoie de un nou canal de stiri, precum e nevoie de o noua gura de canal colector. Aici preiei de la altii (nu ca n-ar fi facut-o si inainte), dai stiri de maxima audienta, mai scriu doi-trei beggari cu tine, mai castigi ceva trafic, mai urci in ranking, dar cu Zo(io)so blog in portofoliu nu prea ai credibilitate. Dupa ce ai facut sex anal, oral si diferite cuni-anilingusuri pe ici pe colo, nu prea merge sa te dai echidistant-subiectiv.

Si vine campania electorala, deci e o paine de mancat in online. Vezi fonduri, vezi sponsorizari, vezi articole comandate, vezi ce fac si altii, si nu de ieri-de azi, astfel ca-si permit sa dea relatii2.0 despre cum sa fii un cetatean2.0 onorabil. Cum sa dai stiri cand ai un blog plin de aberatii, de abjectii, de replici scandaloase, de mirosuri de butoi cu varza pritocita, de limbaj suburban?
Daca nu seamana cu scrisele Chinezului, nu sta de vorba nimeni cu tine! Slovele trebuie coafate, periate, date cu gel si scoase cu grija din taste, nu care, sau nu cumva sa zgarie vreun timpan fin, vreo retina aleasa, sau Doamne-Fereste sa cada greu intr-un intestin gros ca denumire, dar subtire ca apartenenta la persoana!

Asadar, cum spunea un #coleg hater, “Cică ăl mai mare bloggăr a ieșit din zona de personal blogging și s-a dus în cea de profesional blogging. Ce shit!” As adauga doar ca e un shit vechi, rascolit, peste care s-a adaugat ala nou, cu iz de deodorant de WC si multa spuma alba, ca sa ia ochii prostului.

Iar Zoso se transforma, atat! Insa nu va asteptati la ceva spectaculos, gen se face din femeie-barbat, sau invers! Mai degraba devine un hermafrodit autentic si evident, 2.0.

Pana atunci, iata filmul evenimentului, de la care n-a lispit decat Hora popilor. Stiti voi, aia cu “Strangeti hora, nu fiti hoti/ Sa ajunga-n cur la toti!” Fiti #Zonga! Fiti #Beggari! ramaneti #piscotari2.0 si nu uitati sa postati #peblog

Si daca la tot acest tablou, parca desprins dntr-un film hentai, cu buget restrans, realizat intr-un garaj inchiriat, dintr-o suburbie a “binecunoscutului” oras Guangzhou, adaugam si prestatia jurnalistei-bloggerite care cica e si pe deasupra-  si pe dedesubt -si femeie- aka Cristina Bazavan, care cu o voce stinsa, de penisus plangaciosus, s-a chinuit a prezenta voma de eveniment, putem sa multumim Alui de Sus, ca a avut o dubla inspiratie, in a-i impinge pe organizatori sa coopteze probabil unica prezenta logica de pe acea scena, pe Andi Moisescu. Care prezenta a si castigat (sic!) premiul bloggerilor, dovedind inca odata ca a fi DOAR blogger este egal cu a fi beggar si ca in afara bleguielii mai e nevoie si de o ocupatie serioasa ca sa existi.

Amendez vehement lipsa din lista finalistilor, Top 10 Most Deatable Beggers, a ilustrilor secsi simbolz ai blegosferei: Arhi (care ar fi putut singur umple scena), Chinezu (care cu siguranta va castiga la berea autohtona, ca asa se impart alea cele, ca in familie: una tu, una eu), Zoso- care cu farmecul sau irezistibil, chiar daca nu mai e blogger, pardon, beggar, va straluci probabil de la Hollywood intr-un remake al celebrului Frankenstein, Bobby Voicu – prins intr-un proiect comun cu “ardeleanul” Bargau – #Redescopera Moldova si ramai dracului in ea! samd. La samd intra si vreo doi beggars, care vor fi prezenti la Autostop 2012, votand ceea ce nu stiu, pe principiul #Cand vin piscoturile?

Concluzie: nici Heineken nu mai e ce a fost, asa cum nici KENT-ul nu mai are acelasi gust, sau cum BMW si Audi conduc astazi toti cocalarii. Deci pas Heineken!

Sursa video: Pandutzu, care era prea mahmur ca sa urce pe scena si mult prea frumos ca sa nu castige un premiu, deci a ramas pentru editia urmatoare.

Am mai experimentat sentimentul asa cu asocierea de imagine care mi-a stat in gat si am renuntat sa mai folosesc produsul si cand:

1. cei de la BDT Motors mi-au fortat mana sa scriu ce vor ei si nu ce am vrut eu despre jegul ala de masina, Ford Kuga. De atunci am o aversiune pentru Ford in general si pentru Kuga in special.

2. aversiunea de mai sus s-a accentuat dupa colaborarea mea cu un PR auto, care intre timp s-a mutat la Hyundai, preluand si aversiunea mea, mutand-o si catre Hyundai.

3. am dat deja exemplul cu saracia aia de Don Cafe. De cand cu reclama vietii, nu mai suport cafeaua respectiva, cumpar orice altceva.

4. produsele Tnuva. De cand am vazut primele reclame cu nutritionista mare cat o morsa care isi sparge plamanii  recomandand Tnuva, “ai soare, ai Tnuva, cresti garantat”, ceea ce la ea se si vede, ca e cat malul Siretului, pas si la Tnuva.

5. de cand cel mai idiot din orasul meu si-a deschis shaormerie, am ajuns sa urasc acest tip de mancare, pe care-l adoram pana atunci. Acum nu ma pot abtine sa nu asociez figura-i tampa, fruntea transpirata picurand pe carnea nefacuta, plus alte asocieri cu maioneza… Si evident nu mai mananc shaorma de nicaieri.

De cand cu implicarea asta a bloggerilor in fel de fel de campanii, unde isi au sau nu rostul (eu cred ca nu si-l au), am inceput sa simt o oarecare frustrare. Mi se rupe de A-listeri, B-tristeri si alte saracii din astea. Nu cred in saracii astia care au ajuns social media specialists, la fel cum nu cred ca bloggingul va suplini vreodata presa. E ca si cum ai zce ca un vulcanizator poate sa iti segmenteze motrul masinii, ca pana la urma to cu parti mecanice lucreaza. Pur si simplu nu inteleg ce cauta ei in mass-media, cand insusi conceptul e blogging e definit si destinat micro-mediei, mediilor personale, relatiilor om/om, nu om-multime, sau mai rau, asa cum e pe la noi, blogger-media-multime_cu_gura_cascata_de_uimire. Nu cred in oameni care desi habar nu au cu ce se mananca produsul, sunt chemati sa faca figura frumoasa la eveniment. Adicatalea un fel de “poza la minut cu maimuta”?

Imi aduc aminte de o intalnire cu Piticu, la un eveniment auto. Dialog:
- Salut, i-ai vazut pe ai nostri?
- Salut, care ai vostri?
oarecum circumspect, nestiind de unde sa ma ia, da un pic in defensiva:
- Pai, bloggerii. Cine e pe aici?
- Pai e simplu: sunt cei care reprezinta masinile, dealeri, importator, etc. Suntem noi, presa, pe care primii nu ii prea iubesc. Si sunteti voi, bloggerii, pe care nu ii iubeste nimeni. Deci nu am vazut bloggerii, poate pentru ca eu nu-s blogger?!

Cam asa vad si eu lumea. Nu intru in amanunte, nu acum, mai e un pic si cand o da paharul pe afara o sa se scurga si pe aceste pagini.

Revenind la sursa de inspiratie a acestui text, care este aici, adica de la Chinezu, un baiat tare fain dealtfel, cu care, personal nu am nimic, am o problema cu lumea aceea in ansamblul ei, a facut genialul pas de a posta niste clipuri de la lansarea iPhone 4S. Si privind, urmarind, apoi concluzonand, am gasit de cuviinta urmatoarele:
1. daca aia-s oamenii reprezentativi pentru iPhone, sa se spele reciproc pe cap. Ei cu telefonul si compania cu ei. Eu nu ma regasesc si nu vreau sa ajung ca intr-o zi sa mi se spuna ca am “telefon de blogger”. Si nici sa mi-l scot in public, precum scula din prohab la sala cu vespasiene, intr-o masuratoare in grup, dn ciclul “ba a mea e mai mare” nu doresc. O sa ma opresc, probabil la Samsung. Si “aia” mi-o voi scoate cand si unde doresc.
2. Daca a fost Cabral la eveniment, mi se pare OK, e un nume, e o prezenta misto, e citit, e cult, e destept, e antipatic, e tot ce vrei. Ca s-a pus intr-un 69 cu bloggerii si ca e mai mult blogger decat actor, sau mai mult blogegr decat om de televiziune, e numai problema lui si pozitionarea pe care si-a ales-o. Nu trebuie sa fiu de acord cu asta si nici nu trebuie sa imi placa. Pacat ca peste 60% dintre cei care-l urmaresc la teveu nu au habar de bloguri, blogging, A-list, Twitter, sau Facebook. Si pacat ca iarasi va intelege gresit si ca ma va uri si ca ma va porcai, numai pentru ca am alta parere fata de a lui, dar asta e, nimeni nu e perfect.
3. Ca niste oameni, care se vor formatori de opinie, danseaza intr-un grup aproape compact si masculin gen “Fetele de la Capalna” asta mi se pare deopotriva gayish, dar si “reprezentativ” pentru iPhone. Nu-i asa ca majoritatea barbatilor heterosexuali se regasesc in filmulet? Ca eu nu!

Iar Imnul Romaniei, in interpretare personala, unica si irepetabila, ei bine, asta ma face sa fiu mandru ca un stejar si la fel de tare, intarit, impietrit chiar (a nu se confunda cu erectia). Mi-amintesc cu cata ravna si ardoare au dat mai toti bloggerii cu Marcel Pavel de planeta cand si-a permis sa modifice PUTIN Imnul National Ia de vedeti la reprezentativii si A-listerii astia:

Nu-mi dau seama daca are #sandale sau nu, dar e…. ziceti voi cum e, sa nu se spuna ca-s malitios.

Asculta mai multe audio Muzica

Volos by Ioana Popescu 1

Pe popeaska.blegspot.ro gasesc o ditamai descrierea, profesionist facuta, a Volosului. Din nou stupoare! Ce s-a schimbat Ioana asta! Cand facea emisiune cu mine, era inca la stadiul de “jurnalist-o”- cine stie, cunoaste Da’ parca asta nu e stilul Ioanei. E prea profi, lipsesc acele “sursele noastre”, “circula vorba prin targ”, etc… Si totusi, e pe blogul ei, e redactor sef la Soc si editor coordonator la Soc, scrie si la Hustler, (nu comentez ce si cum), deci e jurnalist, cel putin in acte! Daca nu e precizata o sursa (vezi foto cu header si final de articol), se presupune ca ii apartine textul…
Ia sa mai cautam, zic

Volos by Ioana Popescu 2

E simplu, orice om care a lucrat intr-o redactie, stie cum se cauta un plagiat, sau mai degraba un copy/paste. Pentru cine nu stie,luati de aici. Se ia una bucata propozitie si se introduce in google, asa cum e. In cazul nostru, a, folosit “strazile principale ale orasului Volos”, adica: http://www.google.ro/#hl=ro&q=strazile+principale+ale+orasului+volos&meta=&aq=f&aqi=&aql=&oq=&gs_rfai=&fp=c920e8b421cac943    sau, vezi foto alaturat!

Ioana Popescu -Volos- Google

Ce tare! Ioana a fost probabil sursa celor de la Wikipedia! Si ai dracu’… n-au scris sursa!
Deci cat de lame o fi sau cat de lame este sa plagiezi… Wikipedia?!
Cat de lame poate fi, ca ieri sa nu ai habar cum se scrie, cu sau fara cratima, sau sa intrebi daca cineva a cantat la SCARA din Milano?!
Iata, in fotografii, cat de lame se poate cobori in presa noastra de toate zilele!

Volos -Wikipedia

Corvin (Cristian Szilvassy)

Mai jos este un poll. Apasati si sa vedem rezultatele. Daca aveti chef de comentat, o puteti face liber dedesubt. Promit sa nu cenzurez (prea mult)

[poll id="2"]

Sa analizam un pic rahatul metaforic:

Suzeta :

un rahat emanat dintr-un cur destul de lat, de femeie cam trecuta, pe la pragul de 40 de ani, genul de cucoana pedanta, care din lipsa de ocupatie si de stiinta facerii de lucruri, sta si o freaca, degeab,a allday long. E tare, maroniu inchis, subtire, batzos si mai ales, pute. Dar e acoperit de parfumuri si de hartie igienica roz bombon. Apa de la buda are evident spumitze si il incolaceste afrodisdiac si parfumat, pentru a-l trage in strafunduri. Dispare repede si fara sa creeze remuscari celor care nu l-au prins in obiectiv. E oricum emenat dintr-o fiinta constipata, frustrata de incultura-i evidenta si de faptul ca isi intalneste orgasmele doar virtual. In traducere libera, si proasta si nefututa!

haxorul guvid :

asta e un rahat mai special. E rahatul taranului roman, care in timp ce da pe la ogor, constata cu stupoarea cretinului cu 8 clase, ca a uitat sa se balege acasa. Drept pentru care, se duce langa o tufa, dar nu foarte aproape , ca sa nu se intepe dracului, si slobozeste ditamai roaba de rahat. Urat mirositoare, fara consistenta, mai degraba moale decat tare, mai degraba maroniu deschis, decat inchis, extrem de puturos si mai ales extrem de inutil. Adica sa nu mint, mai util decat curul de taran care l-a creat (cacat). Daca da Doamne Fereste sa calci in el, pentru ca e lasat slobod pe pajiste, te-ai umplut fericire. Cam pana la glezne. La cat de prost, si evident fudul, este creatorul, sta apoi pret de 10 minute sa-l contemple, il analizeaza, ii ia proba de densitate si consistenta, ii trage o poza cu telefonul de cocalar pe care si l-a luat, iar apoi se lauda cu el pe chaturi si pe hai faiv . Nu inainte de a-l impodobi cu stegulet si turnulete facute manual. Pentru tarani ca el, si produse indigene s-a inventat in tarile civilizate, asa ceva: