Acum pe net sunt fel de fel de zbateri care vin cu argumente si contraargumente, cu ragaieli filozofice, teoreme care se zbat precum basina intr-o cada plina cu apa in cautarea libertatii, cu privire la ponderea social-media in online-ul romanesc, fel de fel de “cunoasteri” exprimate de parerologii de meserie care isi dau cu parerea prin online, fie ei A-listeri, influenceri si alte categorii adiacente. De fapt, realitatea o arata si nu se va opri aici, ca sunt toti o apa si un pamant, adica un mal negru-maroniu, vascos si urat mirositor. Si ca vor ajunge acolo unde trebuie sa fie de fapt.

Se scufunda corabia care pluteste oricum pe un balon de sapun si bloggerii care astazi inca traiesc pe seama incapacitatii unor PR-i si directori de marketing de a atrage clientii, se vor duce acolo unde le este locul, adica la munca campului. Am mai zis, munca n-a omorat niciodata pe nimeni, insa nici trasul pisicii de coada. Dovada vie sunt parerologul Chinezu, autosuficientul Arhi, eterna fata batrana Bazavan, sau atotcunoscatorul Zoso, dar sa nu-l lasam deoparte pe cel cu look de semidoct, Ciubotaru (fraiere vezi pe cine mai bati ca am doi copii si poate te atingi de vreunul dintre ei, pedofilule sadomasochist care esti, ca vei intra in istorie ca primul blogger care va scrie cu degetele de la picioare stand in mainile proprii, adanc infipte in cur!).

Zoso a fost chiar simpatic in incercarea sa de a da povete unor oameni condusi de autosuficienta, iar degetul sau aratator, indreptat catre unii dintre ei e plin de fecalele din curul ipocriziei blogosferei, mirosind a “bai fraierilor, daca eu m-am mutat la Brasov pentru ca Bucurestiul e prea scump pentru bloggeri, voi veti crapa in doua luni!”.

Chinezu (stiti cat imi este de simpatic) baga pe social-media o chestie din care reiese ca sfat este ala pe care unul il da altuia care are nevoie de el, altfel se cheama ca e doar o parere. Si asta pute de ipocrizie si autosufiocienta, iar daca n-avea trei copii, as fi jurat ca e plin si de autocunoasterea dobandita in urma sedintelor prelungi de automangaiere. Pai bine mai ciufulitule, tu emiti pareri de care lumea n-are nevoie cam de cand existi pe planeta asta si iti permiti sa faci diferenta intre eructarile tale 2.0 si ale celorlalti din jur? Auzi la el, daca n-am nevoie de sfat se cheama ca e doar parere, mama ei de ipocrizie si inutilitate!

Prietenul Mester a intrat  in malaxorul bloggerilor (asa cum prevedea un cunoscator al fenomenului), pe principiul “te amesteci cu porcii, sfarsesti in troaca lor”. Ce pot sa spun, sper sa aiba un gust mai bun decat imaginea! Dracu’ l-a bagat acolo, el sa-l scoata, dac-o mai avea nevoie de el!

Si cand te gandesti ca totul a pornit de la Emi care a aratat lumii un adevar axiomatic: bloggerul este paria jurnalismului si cel mai apropiat corespondent al notiunii de ambasador al vreunui brand. Cine n-are doi neuroni ca sa sinapseze de un articol, face o compunere si o posteaza la el pe blog. Jurnalistul va presta cinstit, conform politicii redactionale, la o publicatie adevarata, fie print, fie online, iar cand se vor fi cernut, intr-un final, neghina blogosferei de rodul adevarat, reprezentat de jurnalisti, va iesi si soarele pe piata presei romanesti.

De aici si pana la rapidele postari pe blogurile personale ale piscotarilor care isi dau cu parerea despre ce inseamna omasina in Romania si nu numai, n-a fost decat un pas. Mic pentru ei, ca-s mici de felul lor, mare pentru presaauto, care se vede din nou pusa in acelasi rand cu toti boschetarii parerologi care-si emana frustrarile intr-un segment care le-ar aduce bani insa nu-l pot stapani inca indeajuns de bine. Mai trebuie sa treaca peste noi, cei care avem si expertiza necesara si instrumentele si experienta pentru a ne da cu parerea despre masini.

Cu totii stiti ca am un fetish special pentru Le Chineoise, acest ipocrit sef 2.0. De ce spun ca e un ipocrit? Sau de ce ma repet spunand asta? Pentru ca pe langa ca e un ipocrit, mai e si de cea mai joasa speta. Nu mai departe decat la acelasi eveniment cu care am inceput postul, dand peste el in zona de fumat, ma indreptam sa-l salut, moment in care, altruist si pertinent cum il stiti cu totii, si-a mutat ostentatv privirea catre alta directie, in chip de “nu da mana cu mine orice nimeni”, sau “nu-ti fac onoarea asta!”. Ciudat, eu ma gandeam ca mana mea intinsa, sau salutul meu, l-ar fi onorat, insa se pare ca nu este asa. Asta spune peste tot, ca cei ce-l citesc ii fac o onoare, deci extrapoland si adaugand regulile de bun simt si cei sapte ani de acasa, chiar si de la el de la Bistrita, sau din care fund de lume provine, cam asa ar fi dat rezultatul la ecuatie.

El insa, nu suporta sa i se dea peste nas, sa i se sufle in ciorba 2.0, sa i se arate ca greseste, sau sa i se sugereze ca se intinde mai mult decat ii este plapuma. Si da, Le Chineoise, n-avea ce sa caute la un event auto, deoarece in afara faptului ca a fost printre primii care si-au luat piscotul de la organizatori, dupa ce a avut grija sa se afiseze cu cativa baieti adevarati de prin presa, nici macar n-a avut decenta sa ia si comunicatul de presa, in semn ca i se rupe de el si ca oricum va continua sa scrie aceleasi balarii de zi cu zi pe care le debiteaza. A avutinsa grija sa fie acolo unde era macar un cameraman, sau un fotograf, cu lupa pe el, uitand insa ca are si prieteni adevarati ca mine, dotati cu un obiectiv suficient de bun cat sa-i surprinda mecla intru eternitate. Si ce frumos poza el langa B-Max, a carui portiera se reliefa langa el precum coasa Damei in Negru!

Si daca aveti indoieli, vedeti pasajele unde scrie despre “torsiune”, un termen care i se pare lui suficient de semidoct incat sa creeze iluzia unuit cunoascator in ale auto. (TORSIÚNE, torsiuni, s.f. 1. Deplasare relativă a două sectiuni paralele si transversale ale unui obiect solid; răsucire. ♦ Indice care arată gradul de torsiune (1) al unui material textil. 2. Scrântitură, luxatie. [Pr.: -si-u-] – Din fr. torsion. ). Asta ca sa nu subliniez si expresia “de un pafarism esential”, preluata tot de pe saitul sau de dat cu parerea despre orice si oricand, unde sa ma bata mama, daca am reusit sa aflu ce inseamna “pafarism”. Bine, el, vorbitor fluent de limba engleza, probabil si franceza, chineza, malgasa si de ce nu, vorbitor fluent de orice limba, cat mai lata, moale si pufoasa cu putinta, a confundat “torsiunea” CU “torque” cam in acelasi stil in care Ionut Dolanescu se dadea doct cu “polutia”. Ca doar tot despre o polutie similara este vorba, nu-i asa?

Si ca cireasa de pe tort sa fie prezenta, argumentul suprem la cat de ipocrita este prezenta unora ca el la o lansare auto, dovada irefutabila ca se duce (el si cei ca el, bloggerii piscotari) la astfel de evenimente doar pentru o spaguta si niscai imagine, precum si dovada ca oricum habar n-are despre ce se vorbeste acolo si care e diferenta dintre masina lansata si oala de mamaliga cu care a crescut in ograda, pana in clipa cand a dat peste asfaltul din Bucuresti, moment istorc in care a inceput sa planga de bucurie, iat-o deci aici. Caci o imagine face cat 1000 de cuvinte! Si Chinezule, degeaba iti dai cu balsam, ca tot arati ca unul caruia ii curge tarana din buletin!

Prietenul bistritean Mester nu mai poate fotbal, pentru ca s-a apucat de sumo si salturi in eternul si fascinantul ego al autosuficientei, recomandat fiind si de noul sau look si ocupat fiind sa presteze profesorat in online, offline si in 2.0, 3.0 si 3,14,  despre ce, cum si unde este normal si logic sa scrii, tu ca bicisnic aflat pe dinafara Legiunii A-list si a cercului pupincurist imediat aferent influencerilor.

Amicul Ciubotaru nu bate mingea, el preferand in continuare copiii, iar cum Mallurile si Cinemaplexurile nu mai sunt frecventate de plozi, nu mai bate nimic, in afara iaurtulului propriu.

El Capshunes ar fi o varianta si evident ca-l va chema, doar ca sa-i arate aprecierea si sa-l determine sa opreasca tavaleala la care-l supune pe influencer, prin intermediul mai-mult-decat-cotidianului colegii.cc. Si evident, pentru ca e la vreo 2-3000 km departare, e de invitat, ca omul sa refuze si Chinezu sa iasa din nou, la fel de ipocrit ca de regula, cu basmaua curata. (a nu se confunda cu freza)

M-ar chema si pe mine, care nu-s nici A-lister, nici influencer, am si 110 kile si nici cu piciorul in basica nu stiu a da, deci as fi numai bun de tavalit. Insa nu e loc in echipa adversa, unde as putea fi cu usurinta faultat, e loc la el in echipa de piscotari 2.0, cu care n-am tangente, n-am tangouri, deci pas.

Piticu 21 ar fi o varianta in extremis, insa numai in cazul in care va fi nevoie de fluier pentru arbitru. Il gadili pe Pitic si scoate asta niste sunete mai ceva ca Sirena lui Roaita. Bun si in caz de atac nuclear sau calamitati naturale.

Dar de ce sa ne lamentam ca nu are Chinezu echipa completa? Ca doar e o atmosfera de “foioioi”, ca sa-l citez pe ilustrul inca in viata. Si orice blogger este cel putin de 3xom si de 4xfemeie. La ce mai e nevoie de inca unul? Numai Chinezul singur, face cat minimum 3 bloggeri de rand, la un loc. Ca doar de aia e polivalent, multitalent, detergent si omniprezent.

Si totusi, se cauta jucator in echipa bloggerilor… regret doar ca in basicaria asta 2.0 e implicat si Dolce Sport si eu am abonament Dolce, la care chiar nu pot sa renunt, in spiritul renuntarii la orice produs promovat de bloggeri, campanie pe care am de gand sao promovez cat pot.

P.S. si nu, nu am gresit titlul!

Ar fi de preferat ca donshoara a dea cu subsemnatul abonandu-se la un serviciu de catering, astfel reducandu-se dramatic sansele ca vreo creatura sa faca vreo indigestie. Fara a mai pomeni faptul ca ce a “gatit” ea acolo seamana mai degraba cu ceva ce a “dat afara” pe una dintre cele doua cai traditionale pe unde dai afara chestiile solide si semi-solide.

De unde si intrebarea: A gati sau a nu gati? Mai bine nu! Ca ce-ti iese arata ca borala unui boschetar care a mancat 2 pungi de seminte la meci.

Si ca tortul sa aiba si cireasa in varf, mai marii Televiziunii Romane, organizatorul competitiei, au decis, in premiera, sa adauge si niscai bloggeri intr-un fel de juriu, care nu retin sa fi avut vreun rol in determinarea piesei castigatoare. Insa au dat bine la camera, dovedind inca odata ca tara asta se duce de rapa si ca se continua prmovarea de nonvalori si raportarea la date fictive. A pune niste piscotari 2.0 intr-o asemenea pozitie, este un afront adus oricaror norme de bun simt si o jignire la adresa oricarui jurnalist, fie el somer sau scriitor la gazeta satului din care provine.

De fapt ce a inteles publicul neconsumator de internet? Ca niste nimeni in drum si plini de praf s-au dat cu niste laptopuri si au scris nu stiu ce pe niste bloguri pe care nu le citeste decat evident grupul lor de prieteni. Insa fenomenul bloggeristic roman are cica amploare si bloggerii astia trebuie bagati in seama cu orice pret, altfel piscotareala 2.0 tinde sa dispara.
De fapt s-au ales niste tristi care au mers acolo pentru un bol de piscoturi, TVR neavand fonduri pentru niste jurnalisti consacrati in ale presei muzicale. Asadar, niste bloggeri puteau da cu bata in balta si oricum ar fi votat cum cerea mersul treburilor dinainte impuse. Curios este ca Marele Chinez nu s-a aflat nici in juriu, nici printre boggerii de serviciu, el fiind de departe cel mai potrivt pentru asta, avand expertiza in orice si priceput fiind la toate. Mi s-ar fi parut mult mai logic ca bloggerul cel mai hipster dintre toti, trecand peste moaca lui antipatica, Florin Grozea de la HaiQiu, sa fi fost printre bloggerii aia de la pupitru, pentru ca macar are o vaga tangenta cu muzica. Idem Cosmin Tudoran, care spre deosebire de Grozea, pe langa ca e si el blogger, face inca parte din Cassa Loco, care chiar suna bine si are mesaj, plus produce muzica. Pana si figura aia trista de Tudor Chirila isi avea locul in juriul bloggeristic, fara sa mai intru in detalii suplimentare. Interesant ca nici pe Pyuric, adica Chipurici, inchipuita care a reusit sa prabuseasca Mondeninfo.ro, n-a bagat-o nimeni in seama, semn ca si in blogosfera e o concurenta manata de nepotisme si dorinte de acces la piscotul cel mare, dincolo de orice argument rational.

Asadar, dupa ce bloggerii ne recomanda iaurtul Danone, dupa ce testeaza cauciucuri la Riga, dupa ce aleg jurnalistul anului 2011, iata ca dau cu ce au mai bun si la Eurovision 2012. Tara de rahat, atentate de rahat, ca sa parafrazez un banc celebru.
Presimt ca urmeaza o campanie electoral-politica acerba (pentru ca se apropie alegerile) in zona PiscotalInitiative, amendata de StiriEgalCuZero si sustinuta de ArhiSuficient Blog, in temeiul autosuficientei si atotcunoasterii, a stiintei parerologiei, platita cu piscoturi, ca bani nu mai sunt ca pe vremuri. Si nu mai pun interlinkuri pentru ca A-listerii, influenceri de profesie, le scot, nefiind de acord cu reclama negativa, de fapt nefiind de acord cu nimic care nu le atinge suav muschii gluteali sub forma de sarut gingas.

Piscoturile nu vor lipsi, deoarece Chinezu anunta ca va da un premiu celui care va fi cel mai aproape de adevarata sa activitate. Probabil ca vorbim tot despre produse marca Michelin, deci un fel de piscoturi cauciucat-gumos-elastice, care sa dureze mai mult si sa coste cat mai putin. Cum nu sunt pe aceeasi uda cu acesta, stiu din start ca nu am castigat si ii urez mult succes la RIga, sa aiba parte de vreme buna si multa presiune in instalatie, sa poata testa de zor si sa puna multe poze pe blog, sa invete si ai mai mici de la el.

Si pentru ca un comentator scrisese pe blogul meu despre Cristina Bazavan, (Frumoasa fata, dealtfel…) care chipurile ar avea 40 de ani si e fata batrana, (adicatalea nemaritata inca), m-am dus glont pe blogul ei. De unde am plecat ingretosat. Nu de fata, ca e OK, ci de ce am citit. Si n-am accesat decat un post-doua.

Nu stiu si nici nu imi pasa daca vreun altul a scris, sau a haterit pe aceasta tema. Baschetii mei sunt plini de indiferenta, la fel cum au ajuns sa fie plini de ura. O ura fecunda, care se transmite in degetele de la maini, care tasteaza de zor. Si vor mai tasta. Pana cand lumea asta va fi din nou asa cum trebuie iar blogurile vor redeveni ceea ce sunt de fapt: jurnale personale, unde bloggerii isi scriu si rescriu trairile si frustrarile personale, pe care le traiesc, sau la care viseaza zi de zi.

De ce e lumea asta atat de prost facuta? Pentru ca, intr-o culme a ironiei, o culme a paradoxului, si o (i)logica asezare a social media si a piscotarilor 2.0 intr-o lume normala, care dealtfel n-avea nevoie de ei, bloggerii au ajuns sa dea premiile pentru jurnalism. Adica, sa inteleaga fiecare bine: bloggerii, care nu-s jurnalisti, ca n-au cu ce, care nu-s jurnalisti pentru ca n-au cum, care sunt in schimb fix antonimul substantivului “jurnalist”, au ajuns, intr-o asemenea culme cumulata si completata cu ignoranta, aroganta, prost-gust si autosuficienta, sa dea premii tocmai celor pe spatele carora traiesc si ale caror miscari le copiaza: a jurnalistilor de profesie. Si evident, un blogger s-a gasit in lista castigatorilor concursului “reporter european”.

De pe blogul cu pricina: “am facut parte alaturi de Ioana Avadani, Luca Niculescu si Cristi China Birta din juriul care a desemnat Reporterul european al anului 2011 si , la inceput, mi-a fost frica.”

Lumea asta-i prost facuta… iar eu sunt plin de scarba, de parca am baut Danone cu bere in care am inmuiat piscoturi.

Iata de ce cred eu, cacatul 2.0 si A-listerii nu-s decat o singura entitate mare, omogena si fetida, iar urmatorul pas logic pe care cei cu capetele pe umeri, recte Colegii si cei ca ei, ar trebui sa-l semnaleze maselor populare: nu mancati cacat! Aka nu inghititi ce va vand A-listerii si specialistii pulii din blogosfera si social media online romaneasca, decat daca sunteti muste, viermi, sau alte taratoare mancatoare de cacat. Aici se includ si scatofilii, cu drag, dar macar aia o fac pentru o erectie.

Studiu de caz: se iau bloggerii, se duc la o fabrica de iaurt, se lasa liberi la inmuiat piscoturile in produsul slobozogen si se publica rezultatele mirobolantului studiu. Concluzie logica: e cu bloggeri, e cacat, nu e iaurt! Concluzia lor: e cel mai tare iaurt de pe planeta!
Concluzia mea: prea bun, prea de la tara, prea pentru prosti!

Colegi din toata haterosfera si afiliatii lor: nu mai consumati Danone! E contaminat! Contine mari doze de cacat 2.0 si firimituri de piscot.

Chitros cum e, un piscot n-a dat de ziua celor 5.000 de postari.

Ahh si mai era ceva demn de tinut minte: Florin Grozea are gheata in curte! Sau in curte are gheata. Stim ca are multe, nu stiam ca are si gheata si mai ales nu in curte. Doar in prima silaba.

In rest, s-auzim numai de bine, ca multe ne mai invatati!

Chiar sunt curios, oare ce firma serioasa si-ar da la promovat afacerea sau produsul, dupa ce a vazut acest clip? Stau stramb si doar judec…