Acum pe net sunt fel de fel de zbateri care vin cu argumente si contraargumente, cu ragaieli filozofice, teoreme care se zbat precum basina intr-o cada plina cu apa in cautarea libertatii, cu privire la ponderea social-media in online-ul romanesc, fel de fel de “cunoasteri” exprimate de parerologii de meserie care isi dau cu parerea prin online, fie ei A-listeri, influenceri si alte categorii adiacente. De fapt, realitatea o arata si nu se va opri aici, ca sunt toti o apa si un pamant, adica un mal negru-maroniu, vascos si urat mirositor. Si ca vor ajunge acolo unde trebuie sa fie de fapt.

Se scufunda corabia care pluteste oricum pe un balon de sapun si bloggerii care astazi inca traiesc pe seama incapacitatii unor PR-i si directori de marketing de a atrage clientii, se vor duce acolo unde le este locul, adica la munca campului. Am mai zis, munca n-a omorat niciodata pe nimeni, insa nici trasul pisicii de coada. Dovada vie sunt parerologul Chinezu, autosuficientul Arhi, eterna fata batrana Bazavan, sau atotcunoscatorul Zoso, dar sa nu-l lasam deoparte pe cel cu look de semidoct, Ciubotaru (fraiere vezi pe cine mai bati ca am doi copii si poate te atingi de vreunul dintre ei, pedofilule sadomasochist care esti, ca vei intra in istorie ca primul blogger care va scrie cu degetele de la picioare stand in mainile proprii, adanc infipte in cur!).

Zoso a fost chiar simpatic in incercarea sa de a da povete unor oameni condusi de autosuficienta, iar degetul sau aratator, indreptat catre unii dintre ei e plin de fecalele din curul ipocriziei blogosferei, mirosind a “bai fraierilor, daca eu m-am mutat la Brasov pentru ca Bucurestiul e prea scump pentru bloggeri, voi veti crapa in doua luni!”.

Chinezu (stiti cat imi este de simpatic) baga pe social-media o chestie din care reiese ca sfat este ala pe care unul il da altuia care are nevoie de el, altfel se cheama ca e doar o parere. Si asta pute de ipocrizie si autosufiocienta, iar daca n-avea trei copii, as fi jurat ca e plin si de autocunoasterea dobandita in urma sedintelor prelungi de automangaiere. Pai bine mai ciufulitule, tu emiti pareri de care lumea n-are nevoie cam de cand existi pe planeta asta si iti permiti sa faci diferenta intre eructarile tale 2.0 si ale celorlalti din jur? Auzi la el, daca n-am nevoie de sfat se cheama ca e doar parere, mama ei de ipocrizie si inutilitate!

Prietenul Mester a intrat  in malaxorul bloggerilor (asa cum prevedea un cunoscator al fenomenului), pe principiul “te amesteci cu porcii, sfarsesti in troaca lor”. Ce pot sa spun, sper sa aiba un gust mai bun decat imaginea! Dracu’ l-a bagat acolo, el sa-l scoata, dac-o mai avea nevoie de el!

Si cand te gandesti ca totul a pornit de la Emi care a aratat lumii un adevar axiomatic: bloggerul este paria jurnalismului si cel mai apropiat corespondent al notiunii de ambasador al vreunui brand. Cine n-are doi neuroni ca sa sinapseze de un articol, face o compunere si o posteaza la el pe blog. Jurnalistul va presta cinstit, conform politicii redactionale, la o publicatie adevarata, fie print, fie online, iar cand se vor fi cernut, intr-un final, neghina blogosferei de rodul adevarat, reprezentat de jurnalisti, va iesi si soarele pe piata presei romanesti.

Si ca tortul sa aiba si cireasa in varf, mai marii Televiziunii Romane, organizatorul competitiei, au decis, in premiera, sa adauge si niscai bloggeri intr-un fel de juriu, care nu retin sa fi avut vreun rol in determinarea piesei castigatoare. Insa au dat bine la camera, dovedind inca odata ca tara asta se duce de rapa si ca se continua prmovarea de nonvalori si raportarea la date fictive. A pune niste piscotari 2.0 intr-o asemenea pozitie, este un afront adus oricaror norme de bun simt si o jignire la adresa oricarui jurnalist, fie el somer sau scriitor la gazeta satului din care provine.

De fapt ce a inteles publicul neconsumator de internet? Ca niste nimeni in drum si plini de praf s-au dat cu niste laptopuri si au scris nu stiu ce pe niste bloguri pe care nu le citeste decat evident grupul lor de prieteni. Insa fenomenul bloggeristic roman are cica amploare si bloggerii astia trebuie bagati in seama cu orice pret, altfel piscotareala 2.0 tinde sa dispara.
De fapt s-au ales niste tristi care au mers acolo pentru un bol de piscoturi, TVR neavand fonduri pentru niste jurnalisti consacrati in ale presei muzicale. Asadar, niste bloggeri puteau da cu bata in balta si oricum ar fi votat cum cerea mersul treburilor dinainte impuse. Curios este ca Marele Chinez nu s-a aflat nici in juriu, nici printre boggerii de serviciu, el fiind de departe cel mai potrivt pentru asta, avand expertiza in orice si priceput fiind la toate. Mi s-ar fi parut mult mai logic ca bloggerul cel mai hipster dintre toti, trecand peste moaca lui antipatica, Florin Grozea de la HaiQiu, sa fi fost printre bloggerii aia de la pupitru, pentru ca macar are o vaga tangenta cu muzica. Idem Cosmin Tudoran, care spre deosebire de Grozea, pe langa ca e si el blogger, face inca parte din Cassa Loco, care chiar suna bine si are mesaj, plus produce muzica. Pana si figura aia trista de Tudor Chirila isi avea locul in juriul bloggeristic, fara sa mai intru in detalii suplimentare. Interesant ca nici pe Pyuric, adica Chipurici, inchipuita care a reusit sa prabuseasca Mondeninfo.ro, n-a bagat-o nimeni in seama, semn ca si in blogosfera e o concurenta manata de nepotisme si dorinte de acces la piscotul cel mare, dincolo de orice argument rational.

Asadar, dupa ce bloggerii ne recomanda iaurtul Danone, dupa ce testeaza cauciucuri la Riga, dupa ce aleg jurnalistul anului 2011, iata ca dau cu ce au mai bun si la Eurovision 2012. Tara de rahat, atentate de rahat, ca sa parafrazez un banc celebru.
Presimt ca urmeaza o campanie electoral-politica acerba (pentru ca se apropie alegerile) in zona PiscotalInitiative, amendata de StiriEgalCuZero si sustinuta de ArhiSuficient Blog, in temeiul autosuficientei si atotcunoasterii, a stiintei parerologiei, platita cu piscoturi, ca bani nu mai sunt ca pe vremuri. Si nu mai pun interlinkuri pentru ca A-listerii, influenceri de profesie, le scot, nefiind de acord cu reclama negativa, de fapt nefiind de acord cu nimic care nu le atinge suav muschii gluteali sub forma de sarut gingas.

Iata de ce cred eu, cacatul 2.0 si A-listerii nu-s decat o singura entitate mare, omogena si fetida, iar urmatorul pas logic pe care cei cu capetele pe umeri, recte Colegii si cei ca ei, ar trebui sa-l semnaleze maselor populare: nu mancati cacat! Aka nu inghititi ce va vand A-listerii si specialistii pulii din blogosfera si social media online romaneasca, decat daca sunteti muste, viermi, sau alte taratoare mancatoare de cacat. Aici se includ si scatofilii, cu drag, dar macar aia o fac pentru o erectie.

Studiu de caz: se iau bloggerii, se duc la o fabrica de iaurt, se lasa liberi la inmuiat piscoturile in produsul slobozogen si se publica rezultatele mirobolantului studiu. Concluzie logica: e cu bloggeri, e cacat, nu e iaurt! Concluzia lor: e cel mai tare iaurt de pe planeta!
Concluzia mea: prea bun, prea de la tara, prea pentru prosti!

Colegi din toata haterosfera si afiliatii lor: nu mai consumati Danone! E contaminat! Contine mari doze de cacat 2.0 si firimituri de piscot.

Babele isi cumpara tanga. Nasol, inseamna ca-s unicii clienti Zonga!

Emil Boc in curul gol este subiect de presa. Shit happens, iata de ce s-au nascut bloggerii, ptr ca exista si presa de rahat.

Fiat lanseaza 2 modele in secret. Pai de aia e o marca atat populara, pentru ca se adreseaza in cercuri restranse.

S-a nascut creatordepofta.ro. Are o logica: suntem prea multi grasi pe lume, cineva trebuia sa ofere o varianta simpla de slabit. Cine ar manca la indemnul unor bloggari?

Babele isi iau mitraliere. Fiecare se exprima asa cum poate!

Polticalocala.ro da un sut in outele noului prim ministru. E logic, daca nu dai suturi, nu existi, daca nu isi punea sigla PSD pe frontispiciu, nici n-am fi banuit de unde are Chinezu bani de sampon.

Thezvoner floodeaza spatiul internautic cu poze de la lansarea Fiat-Chrysler din Italia. Stim ca esti acolo si te invidiem. Nu stim de ce esti acolo. Ba stim! Si parbrizele trebuie spalate…

Facebook castiga tot mai multi adepti ai timeline-ului. Din ciclul cum sa fac cat mai multa lume sa intre cat mai rar pe profilul meu?

Si babele fac sex. Chiar daca e sub camerele de filmat, pana la urma un orgasm e un orgasm. Si cu pensia asta mica… Asa s-a nascut Old farts fetish!

Astazi, ptr ca nu mai aveam tigari, am zis ca incerc sa ma las de fumat. Dimineata, nevasta-mea mi-a adus un pachet de tigari la pat si mi-a zis La Multi Ani. Epic, nu? O inmormantare e mai ieftina decat un divort.

Si Chinezu pune mana pe lopata sa dea zapada la Municipal. Ce ti-e si cu scaderile astea de trafic si de popularitate…

Cateaua mea a sarit gardul la cumnatii mei in curte. Din ciclul animalele nu gandesc si vorba aia, “Nu vizitam Scotia pentru a descoperi altrusimul scotian, ci pentru ca scotienii-s tare ospitalieri: nici nu ies din casa!”

Babele poarta indeobste fuste. E logic, in caz de extrema urgenta, nu mai pierzi timpul cu trasul pantalonilor in jos.

Happy Vallentine’s Day!

Da, si-a inchis blogul, chiar daca plangaciosii de beggari2.0, mai jos Zelistati ca el, au deplans amarnic inchiderea Zo(io)so blogului. Dar aceasta suprimare a cancaniadei pornografice era necesara. Este nevoie de un nou canal de stiri, precum e nevoie de o noua gura de canal colector. Aici preiei de la altii (nu ca n-ar fi facut-o si inainte), dai stiri de maxima audienta, mai scriu doi-trei beggari cu tine, mai castigi ceva trafic, mai urci in ranking, dar cu Zo(io)so blog in portofoliu nu prea ai credibilitate. Dupa ce ai facut sex anal, oral si diferite cuni-anilingusuri pe ici pe colo, nu prea merge sa te dai echidistant-subiectiv.

Si vine campania electorala, deci e o paine de mancat in online. Vezi fonduri, vezi sponsorizari, vezi articole comandate, vezi ce fac si altii, si nu de ieri-de azi, astfel ca-si permit sa dea relatii2.0 despre cum sa fii un cetatean2.0 onorabil. Cum sa dai stiri cand ai un blog plin de aberatii, de abjectii, de replici scandaloase, de mirosuri de butoi cu varza pritocita, de limbaj suburban?
Daca nu seamana cu scrisele Chinezului, nu sta de vorba nimeni cu tine! Slovele trebuie coafate, periate, date cu gel si scoase cu grija din taste, nu care, sau nu cumva sa zgarie vreun timpan fin, vreo retina aleasa, sau Doamne-Fereste sa cada greu intr-un intestin gros ca denumire, dar subtire ca apartenenta la persoana!

Asadar, cum spunea un #coleg hater, “Cică ăl mai mare bloggăr a ieșit din zona de personal blogging și s-a dus în cea de profesional blogging. Ce shit!” As adauga doar ca e un shit vechi, rascolit, peste care s-a adaugat ala nou, cu iz de deodorant de WC si multa spuma alba, ca sa ia ochii prostului.

Iar Zoso se transforma, atat! Insa nu va asteptati la ceva spectaculos, gen se face din femeie-barbat, sau invers! Mai degraba devine un hermafrodit autentic si evident, 2.0.

Si daca la tot acest tablou, parca desprins dntr-un film hentai, cu buget restrans, realizat intr-un garaj inchiriat, dintr-o suburbie a “binecunoscutului” oras Guangzhou, adaugam si prestatia jurnalistei-bloggerite care cica e si pe deasupra-  si pe dedesubt -si femeie- aka Cristina Bazavan, care cu o voce stinsa, de penisus plangaciosus, s-a chinuit a prezenta voma de eveniment, putem sa multumim Alui de Sus, ca a avut o dubla inspiratie, in a-i impinge pe organizatori sa coopteze probabil unica prezenta logica de pe acea scena, pe Andi Moisescu. Care prezenta a si castigat (sic!) premiul bloggerilor, dovedind inca odata ca a fi DOAR blogger este egal cu a fi beggar si ca in afara bleguielii mai e nevoie si de o ocupatie serioasa ca sa existi.

Amendez vehement lipsa din lista finalistilor, Top 10 Most Deatable Beggers, a ilustrilor secsi simbolz ai blegosferei: Arhi (care ar fi putut singur umple scena), Chinezu (care cu siguranta va castiga la berea autohtona, ca asa se impart alea cele, ca in familie: una tu, una eu), Zoso- care cu farmecul sau irezistibil, chiar daca nu mai e blogger, pardon, beggar, va straluci probabil de la Hollywood intr-un remake al celebrului Frankenstein, Bobby Voicu – prins intr-un proiect comun cu “ardeleanul” Bargau – #Redescopera Moldova si ramai dracului in ea! samd. La samd intra si vreo doi beggars, care vor fi prezenti la Autostop 2012, votand ceea ce nu stiu, pe principiul #Cand vin piscoturile?

Concluzie: nici Heineken nu mai e ce a fost, asa cum nici KENT-ul nu mai are acelasi gust, sau cum BMW si Audi conduc astazi toti cocalarii. Deci pas Heineken!

Sursa video: Pandutzu, care era prea mahmur ca sa urce pe scena si mult prea frumos ca sa nu castige un premiu, deci a ramas pentru editia urmatoare.

Sub titlul “Cum a schimbat social media activitatea de PR “, doamna in cauza nu face decat sa explice impotenta lumii PR-ilor, deschisa in fata unei noi “oportunitati”, fara a o supune unei analize coerente si concrete, pe caz, aceea a interactionarii cu asa-zisii “social-media” workeri.

Se stie ca peste 80% dintre PR-ii autohtoni si contemporani sunt niste tristi/triste, ajunsi in posturile alea pentru ca au fost prea prosti ca sa faca ceva util in cadrul societatii. Si cum nici blogger nu mai poti fi astazi, te faci PR.
Si cum nu ii duce mintea nici cat sa treaca strada fara GPS, PR-ii, au ajuns la concluzia apoteotica, potrivit careia social-media, reprezentata in mare parte, adica 90%, din bloggeri convertiti la francmasonerie online, este o oportunitate de neocolit. Adica de ce sa te promovezi prin canalele obisnuite si deja consacrate, unde probabil costa ceva mai mult decat in diareea blgosferica, cand o poti face pentru un piscot, un suc la dozator si eventual 2-300 Euro, aruncati unui piscotar 2.0 transformat in influencer, A-lister, social-media guru si alte balarii de gen?

Cat dai, atata face!
Voi reveni, intr-o zi, cu o analiza concreta asupra acestei mane, care, dupa cum se vede, este perpetuata si de PR-i, adica de cei care ar fi trebuit sa aiba cunsotintele necesare identificarii celei mai bune retete de comunicare. Dar n-o au!
Un lucru este clar: o aduce colaborarea cu piscotarii social-media un flux imens de trafic si o expunere generoasa in cyberspatiu, insa toti uita sa aduca in prim-plan si eficienta acesteia. Si piscotarii 2.0 si social-media guru si PR-ii.
Pe orice blog din A-list sau aiurea pe net, poate sa apara orice campanie se vrea sa apara. In afara faptului ca e mai ieftin decat intr-un ziar (fie el si online), publicul-tinta este departe de produs. De ce? Pentru ca nimeni nu va bea bere Ciuc doar pentru ca o bea si Chinezu, care in afara blogosferei este un cvasinecunoscut, nimeni nu va crede ca Ford a furat grila fata de la Aston Martin, pentru ca Vali Petcu (Zoso) este un nimeni in afara cyberspatiului si nu-l citeste nimeni in afara grupului sau, nimeni nu-si va cumpara un Duster doar pentru ca niste bloggeri infatuati si ingrasati de banii aruncati de pomana in ei, de incompetentii directori de imagine de la diferite companii (in cazul asta Dacia si Petrom), s-au dat cu 5 exemplare din parcul de presa al Dacia Group si s-au facut ca Redescopera Romania.
Vor citi cei care oricum intra si citesc despre ce-si dau cu parerea A-listerii, insa adevaratul public-tinta, nu cel al social-media din online, pe care fiecare blogger se chinuie sa si-l adune si sa-l formeze, nu va ajunge la informatie si deci, intreg angrenajul este gresit si cu rezultate de tot rahatul (cu cacao inclus).

Mediile sociale din online?

Niste gaselnite care au derapat din blogosfera in perimetrul de pseudo afaceri, intr-un stil tipic romanesc, unde ocupatia de baza este sa-l darami pe celalalt si pregatirea necesara in vederea dezvoltarii unui sistem comunicare-afaceri se rezuma la adaugarea unui adaos comercial, pe tipul orice se vinde, cumparatorii exista, ca lumea e proasta si neinformata.

Insa sa nu stric bunatate de post scris de prietenul meu hater-sef, las lucrurile la acest nivel si mai adaug doar atat: “haters gonna’ hate”.

“Legea uciderii javrelor maidaneze cică este neconstitutională. Contestatia a fost depusă de către USL, care reuseste cu ocazia asta să mă facă să votez cu oricine altcineva, eventual cu UDMR.
Bine că e constitutional să îmi fie muscati copiii pe străzi. Asta da, e dreptate.

Aia e, singura solutie este să ne luăm dreptatea în propriile mâini. Ucisi singular noaptea, printre blocuri, otravă si orice alt mijloc. Nu se mai poate asa.

Later edit: am uitat sa spun ca ma frec pe opiniile voastre pro catei si cum noi de fapt suntem vinovati, asa ca muie, sunteti in spam oricum.”

Quod erat demonstrandum:

Arhi va vota cu UDMR. La toti ni se rupe cu cine va vota un asemenea pachiderm care are si drept la o opinie publica si culmea, si la vot. Sincer si personal, am o mare rupere, si tot sincer i-as da drept de vot in latrina proprie, dar tare mi-e ca se confunda cu scaldatoarea din dotare. Toti piscotarii au drept la o ragaiala publica, la care 20 de loseri mai mici sa baleasca admirativ? Atunci unul ca mine de ce nu are voie la o parere in care sa declare ca piscotarul 2.0 e o natie care ar trebui cazata, in masa, in Insula Mare a Brailei, in interiorul gardului aferent, de sarma ghimpata electrificata?

Se plange ca ii sunt muscati copiii. Asta e chiar culmea. Asemenea pesronaje de film SF au voie, au dreptul sa se reproduca? Prin pui vii? Unul nu era suficient sa imputa planeta cu mizeriile ce le debiteaza?

Vrea sa-si ia dreptatea in propriile maini. Asta s-a rezolvat deja. Am scris-o mai sus. Arhi, o ai, e a ta, freac-o gentil, eventual foloseste smirghel de diferite duritati, pentru diferitele stari in care te afli, de-a lungul zilei. In rest sper din tot sufletul ca cineva, candva, undeva, sa-l vada, sa-l pozeze si sa-l faca celebru ca fiind primul  blogger si A-lister care da socoteala in fata legii care zice ea ceva impotriva uciderii animalelor de catre orice umanoid, chiar daca acesta se confunda cu Jaba the Hut. Si de ce nu, imi imaginez creatura cheala si voluminoasa, intr-un tutu, spre deliciul colegilor de camera, sodomizat si alintat: “Si zi asa iubitule, omori catei fara aparare?”

La final, se freaca gratios pe opiniile noastre. As fi fost tentat sa ii sugerez sa incerce cu o femeie, dar nu cred ca are suficienti bani sa-si permita una. Asa ca raman la smirghel. Ia cu smirghel, tristule, si freaca cu nadejde!